De ce partidul Dianei Şoşoacă merge în Parlamentul European şi REPER nu? – INTERVIU

România îi va trimite în Parlamentul European pe Diana Şoşoacă şi colegul ei de partid, Luis Lazarus în timp ce RERER a ratat pragul. Cum se face că SOS, partid a cărei lideră s-a remarcat prin discursuri virulente, prin vizite la Ambasada Rusiei, susţinerea agendei Kremlinului, vituperări şi chiar ameninţări la adresa opozanţilor etc. a convins mai mulţi alegători decât REPER, partid care a mizat pe discurs proeuroean, a pledat pentru necesitatea unei reforme în educaţie etc., a explicat pentru Epoch Times Ciprian Mihali, profesor de filozofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi candidat pentru Parlamentul European. Una din explicaţiile pentru care vituperarea a bătut "discursul bazat pe bun simţ şi pe soluţii" constă în faptul că partidele extremiste au confiscat sentimentul de revoltă, altminteri îndreptăţit al unora dintre cetăţeni. Ţipetele şi agresivitatea au ajuns mai uşor la oameni decât campania decentă, crede Mihali. Aceasta nu este singura cauză, crede profesorul, există şi alţi factori. În ceea ce priveşte viitorul, profesorul crede că rezultatul acestor alegeri este un semnal de trezire şi că se impun negocieri pentru formarea unui pol credibil care să ofere o alternativă reală la alegerile parlamentare din acest an. Vă invităm să urmăriţi interviul cu explicaţiile pe larg. Reporter: Intrând direct în subiect, cum vedeţi scorul obţinut de REPER la europarlemantare. Şi cum vi-l explicaţi, evident. Ciprian Mihali : Pentru un partid mic, înfiinţat acum mai puţin de 2 ani, care trăieşte exclusiv din banii proprii, fără niciun fel de subvenţie de la stat, fără niciun fel de ajutor, aşa cum primesc partidele parlamentare, scorul este unul bun. La locale avem consilieri în foarte multe locuri, avem consilieri în marile oraşe, la Bucureşti, la Cluj, în alte oraşe. Desigur, rămâne o dezamăgire pentru noi faptul că nu am reuşit să trecem pragul la europarlamentare. Şi este o dezamăgire şi pentru noi, şi este o dezamăgire, aş spune, pentru toată ţara. Pentru că s-a întâmplat ca în ultimul mandat, în ultimii 5 ani, europarlamentarii de la REPER să fie printre cei mai performanţi europarlamentari ai României. Aceştia au contat foarte mult în adoptarea unor documente şi programe care aduc beneficii foarte mari, inclusiv pentru ţara noastră: garanţia pentru copii, acea declaraţie pentru protejarea libertăţii presei, ajutoarele pentru agricultori şi multe altele... Toată legislaţia pentru reglementarea inteligenţei artificiale, toate sunt iniţiative şi proiecte la care europarlamentarii noştri au lucrat mult în ultimii 5 ani. Asta este, suntem în situaţia în care pragul nu a fost atins. Pot exista, dacă vreţi, mai multe cauze. Una dintre cauze este evidentă: nu am avut mijloacele financiare şi logistice care să ne permită să pătrundem mai adânc în societate, să ajungem la un număr mai mare de oameni. Asta şi pentru că a existat un blocaj media la adresa REPER. Nu am avut resursele financiare pentru a ne angaja într-o competiţie de la egal la egal cu marile partide subvenţionate de stat. Au existat blocaje explicite la unele televiziuni sau canale de presă, iar ştiţi bine, reţelele sociale produc acel efect de bulă în care suntem între noi şi din care e foarte greu de ieşit altfel. Dar, desigur, mai sunt şi cauze care ţin de noi, de faptul că poate ar fi trebuit să ne organizăm altfel. Cei care au fost angajaţi în această campanie am lucrat zi şi noapte la organizarea ei. Mulţi dintre colegii mei au fost la limita burnout-ului. Toţi cei care au fost implicaţi, au fost implicaţi cu pasiune şi convingere în această campanie, deci nu e vorbă că cineva nu şi-ar fi făcut treaba. Mai este o cauză pe care o studiem chiar în acest moment: este vorba despre descoperirea unor inadvertenţe, ca să rămân elegant în exprimare, în procesul numărării voturilor. Noi nu am avut dreptul, din cauza unei ordonanţe a cărei moralitate sau legalitate o putem discuta, dată de guvernul Ciolacu, la delegaţi în secţiile de votare. Din acest motiv, numărul de observatori pe care noi i-am putut mobiliza nu a acoperit decât o mică parte din secţiile de votare din ţară. Şi asta face ca, în multe secţii, în secţiile unde noi nu am avut delegaţi, să existe foarte multe procese verbale în care numărul de voturi pentru REPER este zero. Zero chiar şi acolo unde colegii noştri, unii dintre ei chiar candidaţi la europarlamentare, au votat. Este cazul pe care l-aţi văzut în presă, al colegei noastre, Oana Cambera, deputat REPER de Ilfov, care a votat cu toată familia ei iar pe procesul verbal se regăseşte cu zero voturi în dreptul REPER. În acest moment, colegii noştri adună din ţară mărturii în acest sens. Pot să vă spun că până în acest moment sunt peste 100 de sesizări primite de la oameni, de la membrii noştri sau de la persoane care ne-au votat şi care spun că nu-şi regăsesc voturile pe procesele verbale, aşa cum apar ele pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Mai pot să vă spun că sunt 2.645 de secţii fără niciun vot. E posibil, într-adevăr, ca în multe sate lumea să nu fi auzit de REPER, poate fi adevărat şi asta, dar, încă o dată, sunt unele situaţii flagrante în care toţi ceilalţi competitori, inclusiv partide de care nu a auzit nimeni, au mult mai multe voturi decât avem noi. Dar, încă o dată, asta este o cauză printre celelalte, nu este singura şi poate nici măcar cea mai importantă. Reporter : S-au făcut plângeri penale? Urmează să se facă pe tema posibilei fraudări a voturilor? Ciprian Mihali : În acest moment, se discută la nivelul Biroului Electoral Central aceste sesizări. Şi dacă ele vor fi respinse, atunci urmează un număr de plângeri penale care vor fi depuse de către colegii noştri. Reporter : Domnule Mihali, cum vedeţi faptul că REPER nu a reuşit să atingă pragul, dar partidul Dianei Şoşoacă a reuşit? Ce spune acest lucru? Ciprian Mihali : Asta spune un lucru. Noi am avut o campanie pozitivă şi de bun-simţ, în care am încercat să prezentăm lumii ceea ce au făcut europarlamentarii noştri şi ceea ce pot să facă în continuare. În acelaşi timp, însă, partidele extremiste din România, şi sunt mai multe, sunt vreo patru sau cinci, dar dintre ele se disting AUR şi SOS, aceste două partide au avut o campanie foarte virulentă, foarte zgomotoasă, care a ajuns mai uşor la oameni. Şi aici v-aş dă ipoteza mea. În aceşti ultimi ani, cel puţin după 2019 încoace - momentul ultimei revolte, dacă vreţi, civile sau politice împotriva guvernului, atunci când s-a votat masiv şi în ţară, şi în străinătate împotriva guvernului de la acea vreme, PSD - ei bine, în această perioadă, sentimentul de revoltă a fost preluat, confiscat de toate partidele extremiste. Nu excludem varianta ca unii dintre revoltaţii de acum cinci ani, care la vremea respectivă au votat USR, să fi trecut astăzi de partea acestei revolte. Sunt nemulţumiţi oamenii de politicile guvernului şi unii au trecut de partea partidelor extremiste AUR şi SOS. Dar probabil că nu este numai atât. Au existat programe coordonate ale acestor partide, inclusiv ale Dianei Şoşoacă, acţiuni bine gândite, deliberate, cu publicaţii, cu campanii, cu grupuri de presiune, cu grupuri de informare care au reuşit să distribuie această informaţie foarte adânc în societate şi care au făcut-o într-un mod zgomotos, vulgar şi violent pe care îl cunoaştem. Noi am refuzat şi refuzăm în continuare să procedăm în acest fel şi de aici e foarte posibil să existe această discrepanţă care s-a jucat până la urmă la câteva, din câte ştim noi, 20.000 de voturi. Reporter : Şi cum va explicaţi faptul că ţipatul, agresivitatea, căci a fost o campanie agresivă, bate discursul bazat pe construcţii, pe realizări, pe soluţii? Ciprian Mihali : Este o tendinţă deja la nivel european. Aţi văzut bine cum a crescut extrema dreaptă peste tot. Din motive diferite de la ţară la ţară, sigur, în Franţa sau în Belgia avem un anumit set de motive, în Germania sau în Austria un alt set de motive, în România altfel de motive. Noi nu avem neapărat un discurs anti-imigraţie, noi avem aici un discurs anti-european, un discurs aşa zis anti-guvernamental şi un discurs pentru dreptate în România. Nimeni nu ştie ce înseamnă dreptatea pentru România, dar pentru unul dintre aceşti lideri zgomotoşi, înseamnă să te duci şi să ţipi pe TikTok împotriva cui vrei tu şi să faci scandal. E adevărat în acelaşi timp că aceste partide au exploatat stări reale de nemulţumire. Trebuie să distingem clar între mesajul transmis de aceşti lideri politici lipsiţi de scrupule şi nemulţumirile reale ale oamenilor, suferinţele prin care trec, inegalităţile sociale, sărăcia şi insecuritatea zilnică. Acestea sunt realităţi pe care le-a creat acest guvern populist, care în ultimii ani a luat măsuri economice foarte haotice, ceea ce a dus la creşterea inflaţiei şi a datoriei externe şi la sporirea inegalităţilor dintre oameni. În acelaşi timp, mai există ceva, aceste partide extremiste s-au adresat rebelilor care nu se manifestă de fiecare dată: tinerilor. E posibil ca mulţi tineri să fi îmbrăţişat acest sentiment de revoltă, pentru că dacă nu te revolţi la 20 sau 25 de ani, când o să o faci? De aceea poate că nu trebuie indicaţi printre votanţii partidelor extremiste doar oameni în vârstă şi necultivaţi, ci şi tineri nemulţumiţi de faptul că nu îi ascultă nimeni, că nevoile lor nu sunt luate în considerare. Nu exclud posibilitatea ca ei să se fi îndreptat spre extreme, acolo unde sentimentul de revoltă se manifestă la o intensitate mare. Reporter: Ce veţi face mai departe? Vin parlamentarele, se intră în discuţii, în negocieri cu partidele mici, cu independenţii care au obţinut scoruri bune? Dar dinspre USR, sunt semnale? Ciprian Mihali: Da, asta este o întrebare potrivită. Aş spune tranşant aici. Eşecul USR este pe cât de trist în acest moment, pe atât de previzibil. Noi am semnalat momentul în care Nicu Ştefănuţă, Vlad Gheorghe, Cosette Chichirău şi Mihai Politeanu, împreună cu mulţi alţii, au plecat din USR. Toate aceste epurări sau demisii s-au datorat unei culturi organizaţionale toxice. Din păcate pentru noi, ca ţară şi societate care vrea să construiască o democraţie, USR-ul a devenit un partid toxic care nu a avut capacitatea de a răspunde aşteptărilor uriaşe ale populaţiei din 2019. În acest an au votat mai puţin de jumătate dintre cei care au votat în diaspora acum 5 ani, semn că foarte multe aşteptări au fost înşelate. Acest lucru s-a întâmplat în această construcţie numită USR Plus, şi care are responsabilităţile ei reale în pierderea speranţei. Şi care nu sunt numai de partea USR are responsabilităţi, ci probabil există şi de partea foştilor membri PLUS anumite responsabilităţi. Dar vorbim despre viitor; noi considerăm că se poate agrega în jurul nostru o opoziţie reală pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare. E nevoie ca această opoziţie unită să aibă o bază sănătoasă şi noi avem această bază sănătoasă. Noi vom începe în curând discuţii cu alte partide, mai mici sau mai mari, care ne împărtăşesc valorile, pentru a crea împreună o platformă cu care să mergem mai departe. Cred că ideea este cum putem să transformăm o veste proastă, cum au fost aceste alegeri pentru USR şi pentru REPER, într-o oportunitate pentru noi. Este o chestiune de strategie, cum să transformi un eşec într-o victorie. Nu se întâmplă automat, dar se poate întâmpla acest lucru făcând o evaluare clară, la noi există această evaluare, este în curs şi în zilele următoare vom lansa o invitaţie pentru o platformă a opoziţiei. În acest moment România nu are opoziţie, iar democraţia românească este într-un mare pericol. În acest moment, democraţia românească se află într-un real pericol pentru că avem un partid-stat care a acaparat toate instituţiile şi resursele statului, şi care a creat o opoziţie gălăgioasă, care este foarte convenabilă. Vedeţi, tot timpul avem mesajul acestea anti-extremist, ca marele pericol, iată PSD-PNL ne apără de extremiştii care a ţinut loc de orice program. Dacă aţi văzut dvs. undeva o platformă, un program cu care cele două partide mari să se ducă spre europarlemantere. Nu există un program concret cu care PSD şi PNL să se fi prezentat la alegerile europarlamentare. În plan intern, democraţia românească este în mare pericol şi cred că e momentul unei maturităţi care să ne permită să creăm o platformă în jurul REPER, împreună cu oameni care cred în puterea democraţiei din USR, din alte partide, mai sunt partide pro-europene ca să punem bazele unei opoziţii reale, unite, liberale, până la alegerile parlamentare. Cred că se poate construi din punctul în care ne aflăm. Vom vedea cum vor evolua lucrurile în USR, dacă USR continuă să meargă în această alianţă care i-a promovat mai degrabă neajunsuri decât avantaje. Noi suntem deschişi la o colaborare, negociem orice în afară de principii. Aceste principii ale democraţiei sunt esenţiale pentru salvarea democraţiei româneşti şi pentru crearea unei societăţi în care oamenii să dorească să trăiască. Acum este momentul unei construcţii, nu neapărat o construcţie noua, dar cu resursele care există. Sunt mulţi oameni dezamăgiţi în USR, suporteri ai USR, în REPER şi suporteri ai REPER-ului şi în alte partide democratice, dar cred că, dacă punem mâna de la mână şi creăm o bază minimală de pe care se poate porni în campaniile viitoare, avem o şansă. De felul în care va arăta Parlamentul României va depinde ce fel de guvern vom avea începând de la toamnă şi ce măsuri vor fi luate în următorii ani. Este riscant să abandonăm ţara în mâinile acestui joc dintre comasaţi şi extremişti.

De ce partidul Dianei Şoşoacă merge în Parlamentul European şi REPER nu? – INTERVIU

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ