Alegeri parlamentare 2024. Când sunt si cum pot vota românii. Care este miza alegerilor parlamentare

Alegerile parlamentare au loc pe 1 decembrie 2024 Alegerile parlamentare sau legislative din România vor avea loc pe 1 Decembrie 2024, de Ziua Națională, fiind a zecea oară când se desfășoară astfel de alegeri după Revoluția din 1989.Alegeri 202416:28De unde vin cele peste 2,1 milioane de voturi din țară ale lui Călin Georgescu15:57Candidatul cu aproape 600.000 de voturi care o va susține pe Elena Lasconi. „Singurul candidat pro-european rămas”15:49A doua coaliție PSD-USR-PNL poate deveni realitate. Marcel Ciolacu: „Vedem după votul de duminică”14:47Marcel Ciolacu, întrebat dacă TikTok ”s-a implicat activ” în alegerile prezidențiale din România: ”Follow the money!”VEZI MAI MULTE ȘTIRI Principalele partide care vor concura sunt: 1. PSD (Partidul Social Democrat) - centru-stânga, condus de Marcel Ciolacu 2. PNL (Partidul Național Liberal) - centru-dreapta, condus de Nicolae Ciucă 3. USR (Uniunea Salvați România) - centru spre centru-dreapta, condus de Elena Lasconi 4. AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) - dreapta spre extremă dreaptă, condus de George Simion 5. UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) - centru-dreapta, condus de Hunor Kelemen 6. Forța Dreptei - centru-dreapta, condus de Ludovic Orban 7. REPER (Reînnoim Proiectul European al României) - centru, condus de Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu 8. PUSL (Partidul Umanist Social Liberal) - centru-stânga, condus de Daniel Ionașcu 9. S.O.S. România - extremă dreapta, condus de Diana Iovanovici-Șoșoacă 10. PMP (Partidul Mișcarea Populară) - centru-dreapta, condus de Eugen Tomac 11. PRO România - centru-stânga, condus de Victor Ponta 12. PER (Partidul Ecologist Român) - centru-dreapta, condus de Dănuț Pop 13. PRM (Partidul România Mare) - centru-stânga spre extremă dreapta, condus de Victor Iovici 14. Partidul Verde - centru spre stânga, condus de Marius Lazăr și Lavinia Cosma 15. Noua Dreaptă - extrema dreaptă, condus de Tudor Ionescu 16. Volt România - centru, condus de Ștefan Florea și Mihaela Sirițanu În funcție de rezultatele obținute, aceste partide vor obține un număr de mandate în Senat și Camera Deputaților. Cum și unde pot vota românii la alegerile parlamentare Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România : alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie) , prezidențiale (24 noiembrie primul tur , 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie). Fiecare scrutin are reguli specifice privind arondarea la secțiile de votare și locul unde se poate exercita dreptul de vot, conform votcorect.ro. Pentru alegătorii din țară: Alegătorii din țară pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință , la secția unde sunt arondați. - în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței (dacă nu e înregistrată reședința nu se poate vota pentru lista din județul respectiv), pe liste permanente - în localitatea de reședință (unde au viza de flotant) pe listele permanente. Pentru a vota la alegerile parlamentare, cetățenii cu viză de flotant trebuiau să depună o cerere la primărie pentru înscrierea în Registrul Electoral, până în data de 17 septembrie, adică cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Înregistrarea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv. pe listele suplimentare. Pe listele suplimentare pot vota alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință. Dacă alegătorul are viza de flotant, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota fie la adresa de domiciliu pe liste permanente, fie unde are reședința, pe liste suplimentare. în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul , pe liste suplimentare, dar doar în cadrul aceluiași județ – care este o circumscripție. În București nu puteți vota în alt sector. Pentru alegătorii din străinătate: Alegătorii care au reședința și domiciliul stabilite în străinătate pot vota, inclusiv sâmbătă: - cu înregistrare (opțional) : Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale (16 septembrie). Avantajul este că se pot organiza secțiile de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral (pe o anumită rază teritorială), în alte localități decât cele menționate anterior. Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.r o, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare. Pot vota însă și pe liste suplimentare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați, conform expertforum.ro. - fără înregistrare : Dacă nu se înregistrează poate vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate. De exemplu, dacă un alegător are domiciliul sau reședința în Franța și documente care să dovedească acest lucru, conform listei publicat de către MAE, poate vota într-o secție din Germania sau Portugalia. - prin corespondență: Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.r o, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării (17 octombrie). Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Persoanele care au domiciliul stabilit în străinătate și reședința în țară pot alege dacă votează în țară sau străinătate, dar pot vota o singură dată. Ce votează românii la alegerile parlamentare Alegerile parlamentare din România reprezintă procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlament, organul legislativ suprem al țării. Aceste alegeri se desfășoară o dată la patru ani și au ca scop desemnarea membrilor celor două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților și Senatul. România are un sistem parlamentar bicameral, astfel încât cetățenii votează pentru ambele camere în cadrul aceluiași scrutin. La alegerile parlamentare, cetățenii români votează pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți. Votul se desfășoară pe baza unui sistem de reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate câștigate de fiecare partid este proporțional cu numărul de voturi obținute la nivelul fiecărei circumscripții, scrie Expertforum.ro. Câte circumscripții electorale sunt În cazul Camerei Deputaților, există 42 de circumscripții electorale corespunzătoare celor 41 de județe ale României și municipiului București, plus o circumscripție specială pentru diaspora. Pentru Senat, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora. Numărul de mandate atribuite fiecărei circumscripții variază în funcție de numărul de locuitori, iar repartizarea acestora se face conform unui algoritm electoral bazat pe metoda D'Hondt, o metodă de reprezentare proporțională utilizată pentru a transforma voturile în mandate. Românii votează la alegerile parlamentare pentru a-și exprima opțiunile politice și pentru a contribui la formarea legislativului național, care are un rol esențial în guvernarea țării. Ce face Parlamentul Parlamentul este responsabil pentru elaborarea, modificarea și abrogarea legilor, precum și pentru supravegherea activității Guvernului. De asemenea, Parlamentul este implicat în ratificarea tratatelor internaționale și în aprobarea bugetului de stat. Pragul electoral Un element esențial în alegerile parlamentare este pragul electoral, un mecanism menit să limiteze fragmentarea politică în Parlament. Pentru a obține mandate, partidele politice trebuie să depășească pragul electoral de 5% din voturile valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valabile într-un minimum de patru circumscripții electorale. În cazul partidelor care reprezintă minorități etnice, se aplică un prag electoral mai mic, permițând astfel reprezentarea diversității etnice și culturale în Parlament. Alegerile parlamentare din România, în forma lor actuală, sunt o componentă a democrației post-comuniste, consolidată după Revoluția din 1989.