Aderarea completa a României la Schengen, între “sampanie pregatita” si avertismente în Parlamentul European: Aceasta nedreptate ne-a afectat electoral si încrederea în UE

Parlamentul European a dezbătut marți, în plen, accesul complet al României și Bulgariei la Spațiul Schengen, europarlamentarii, mai ales români, subliniind nevoia urgentă de a elimina controalele la frontierele terestre ale celor două state, printr-o decizie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din data de 12 decembrie. Tema a generat intervenții puternice din partea europarlamentarilor, care au denunțat întârzierea de 13 ani și au evidențiat impactul economic, social și politic al acestei situații, dezbaterea fiind deschisă de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson , al cărei efort pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost neîncetat. “Succesorul meu va fi cel prezent la Consiliul JAI luna viitoare. Eu nu voi fi prezentă, dar puteți fi siguri că voi urmări evoluțiile. De asemenea, mi-am pregătit șampania și puteți fi siguri că de Anul Nou mă voi gând la prietenii mei din România și Bulgaria “, a spus Johansson, în condițiile în care noua Comisie Europeană, ce va fi votată miercuri, își va prelua mandatul la 1 decembrie, iar austriacul Magnus Brunner este noul comisar european pentru afaceri interne și migrație. Apelul eurodeputaților români a venit în contextul acordului recent pentru o decizie la Consiliul JAI între miniștrii de interne din Austria, țara care și-a exprimat veto-ul, Bulgaria, România și Ungaria, țara care asigură președinția Consiliului UE. Totodată, mai mulți eurodeputați au atras atenția asupra efectelor întârzierii acestei decizii, culminate cu câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către un candidat anti-NATO și anti-UE, Călin Georgescu. Argumente în favoarea aderării Europarlamentarul Victor Negrescu (S&amp;D) a declarat că România va adera complet la Spațiul Schengen în 2024, dacă miniștrii de interne europeni validează decizia pe 12 decembrie. “După 13 ani de așteptare, o nedreptate va fi, în sfârșit, corectată. România a demonstrat că poate proteja frontierele Uniunii și contribuie la securitatea europeană”, a spus vicepreședintele Parlamentului European, mulțumind Comisiei Europene pentru sprijin. Nicolae Ștefănuță (Verzi), la rândul său vicepreședinte al Parlamentului European, a atras atenția asupra costurilor economice și sociale ale întârzierii: “13 ani de așteptare, miliarde de euro pierderi și un sentiment insidios de cetățean de mâna a doua. Refuzul accesului României și Bulgariei în Schengen alimentează populismul și euroscepticismul.” Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, a evidențiat beneficiile cooperării Schengen aeriene și maritime, subliniind că extinderea la frontierele terestre ar fi “un semnal clar de unitate europeană în fața extremiștilor și populiștilor.” Dan Barna, vicepreședinte al grupului Renew Europe, a calificat obstrucția repetată drept “o ignorare cinică a angajamentului nostru față de apărarea granițelor externe ale Europei”. Barna a cerut un termen clar: “Ianuarie 2025 trebuie să marcheze aderarea completă, ca recunoaștere a locului nostru de drept în Schengen.” Critici și obstacole Din partea ECR, Claudiu Târziu a subliniat că România și Bulgaria îndeplinesc de mulți ani toate criteriile de aderare, dar “câteva state continuă să blocheze acest proces, afectând economia și unitatea europeană.” Șerban-Dimitre Sturdza (ECR) a calificat întârzierea drept “o umilință nejustificată,” denunțând condițiile absurde impuse și lipsa unei reforme a Spațiului Schengen, care permite reintroducerea controalelor interne în nouă state membre. Avertismente privind populismul Mai mulți europarlamentari au avertizat asupra consecințelor politice ale refuzului primirii României și Bulgariei. în Schengen “Am avertizat de la această tribună că această nedreptate făcută României ne va afecta și electoral și va afecta și încrederea în proiectul european. Călin Georgescu, candidatul meteorit care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în România, spune despre Schengen: Europa e o temniță. Ma bucur că nu am intrat. Vrem pe 12 decembrie ca Uniunea Europeană să acționeze în mod just și decisiv”, a spus Vasile Dâncu (S&amp;D). Sprijin pentru decizia din decembrie Europarlamentarii au făcut apel la Consiliul UE să acționeze decisiv pe 12 decembrie. “Acest succes nu este doar o realizare pentru România, ci și un pas semnificativ pentru Uniunea Europeană, consolidându-i unitatea și valorile fundamentale. Cetățenii României vor putea călători liber, iar beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană vor fi resimțite pe deplin”, a spus Daniel Buda, din grupul PPE. Adina Vălean (PPE) a subliniat că aderarea României și Bulgariei este esențială pentru funcționarea pieței interne și pentru reducerea fragmentării economice și a emisiilor de carbon. “Aderarea României și Bulgariei la Schengen va întări Uniunea Europeană, va aduce prosperitate tuturor cetățenilor și va transmite un mesaj clar de solidaritate”, a concluzionat Vălean. Decizia așteptată pe 12 decembrie după acordul de la Budapesta Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide în decembrie asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar europarlamentarii și-au exprimat speranța că această dezbatere reprezintă ultimul pas înaintea unei decizii pozitive. Miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene , programată pentru data de 12 decembrie 2024. În acest context, premierul Marcel Ciolacu s-a aflat vineri într-o vizită de lucru la Budapesta şi a avut o întrevedere cu omologul său ungar. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că România, Bulgaria, Ungaria şi Austria au convenit “să muncească necontenit” pentru ca de la 1 ianuarie 2025 România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, o decizie finală în acest sens este aşteptată în decembrie, când va avea loc reuniunea miniştrilor de interne ai UE. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va reuși o aderare completă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre . Totodată, reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie. România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară. Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă , după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.