ALEGERI PARLAMENTARE 2024 – Peste 18 milioane de alegatori, aşteptaţi la urne pentru a-şi alege parlamentarii din peste 8.000 de candidaţi / Secţiile de votare din ţara, deschise de la ora 7.00

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege parlamentarii din peste 8.000 de candidaţi, duminică, de la ora 7.00 fiind programată începerea procesului de votare în ţară, cel din străinătate, început de vineri, de la ora 20.00, ora României, fiind deja în plină desfăşurare. În ţară sunt 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950.Distribuie pe FacebookDistribuie pe XDistribuie pe EmailNUMĂRUL ALEGĂTORILOR Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni. Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.403 cetăţeni, numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni, iar numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni. CANDIDAŢI Anul acesta s-au înscris în cursa electorală pentru noul Legislativ 31 de partide şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, care au pus pe liste 8.168 de candidaţi – 2.906 la Senat şi 5.262 la Camera Deputaţilor, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat şi 6 la Camera Deputaţilor. Aceştia se luptă pentru 331 de mandate de deputat şi 134 de mandate de senator. PSD are cei mai mulţi candidaţi, respectiv 639, urmat de SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596 şi USR – 589. Evenimente 28 noiembrie - Profit Financial.Forum De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor au 58 de candidaţi, doar la Camera Deputaţilor. Procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020, conform Expert Forum. Din total, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) şi Alba (40%), raportat la numărul total de candidaţi din judeţ. Cele mai puţine sunt în Timiş, Harghita şi Arad (aprox. 30%). În Bucureşti procentul de candidate este de 30%. CUM SE VOTEAZĂ Votarea în străinătate a început sâmbătă, la ora locală 7.00, şi se desfăşoară până la ora 21.00, la fel şi duminică. În ţară sunt 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950. Secţiile sunt deschise în intervalul orar 07.00-21.00 (ora locală). Există posibilitatea prelungirii programului secţiei cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot. La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota doar cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Alegătorii cu domiciliul în străinătate votează pe baza următoarelor acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu. Alegătorii cu reşedinţa în străinătate votează pe baza următoarelor acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar. Totodată, alegătorii care au reşedinţa în străinătate trebuie să prezinte şi un document eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, care atestă dreptul legal de şedere în străinătate pe o perioadă mai mare de 90 de zile. La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA VOTĂRII SI NUMĂRAREA VOTURILOR. CE REPREZINTĂ PRAGUL ELECTORAL După primirea dosarelor prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central. După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează: - 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali; - în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi. Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: - la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional: a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia de prag electoral şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire; b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă; d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat; e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia de prrag electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat. Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constituţia României, republicată, conform căruia Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. CE PREVEDE CONSTITUŢIA Alegerea Camerelor ARTICOLUL 62 (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie. (3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării. Durata mandatului ARTICOLUL 63 (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament. APELURI VIZÂND PARTICIPAREA LA VOT CITEȘTE ȘI Iohannis: Nu votăm pentru a sancţiona, ci pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică/ Nu există politicieni perfecţi, nici personalităţi mesianice, cu soluţii miraculoase. Cei care pretind că le au vor produce deraierea CITEȘTE ȘI Andrei Pleşu: „Să votăm în aşa fel încât Parlamentul să fie mai normal şi mai puternic decât preşedintele” Ana Blandiana: „Singura noastră armă de apărare a statului de drept este votul! Este târziu, dar nu prea târziu” Poeta Ana Blandiana, una dintre cele mai puternice voci ale luptei pentru libertate, a transmis pe Facebook un mesaj pentru apărarea statului de drept printr-un vot pentru partidele proeuropene, în contextul deciziei Curţii Constituţionale de a renumăra voturile de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Actori şi cântăreţi îndeamnă la vot responsabil, la mobilizare: Adrian Văncică: „Avem nevoie de un Parlament cu o majoritate solidă”/ Irina Rimes: „Mergeţi la vot şi salvaţi democraţia!” Mai mulţi artişti au transmis mesaje prin care avertizează, în contextul alegerilor, cu privire la riscul ca România să se abată de la parcursul pro-european şi pro-NATO, şi îndeamnă la vot responsabil, la mobilizare. Adrian Văncică spune: „Avem nevoie de un Parlament cu o majoritate solidă. Nu se poate face asta decât cu o prezenţă mare la vot”, Delia: „Am ajuns să ne raportăm la frică”, Irina Rimes: „Mergeţi şi salvaţi democraţia”. Voltaj a lansat, în contextul rezultatului şoc de la primul tur, piesa „Yo, apa nu-i H2O”. „Votaţi cum simţiţi!”, a spus Tudor Chirilă într-un videoclip explicativ. Mesajul FRF pentru români înainte de alegerile parlamentare: Avem şansa să inspirăm din nou Europa! Hai la vot! - VIDEO Federaţia Română de Fotbal îndeamnă românii să meargă să voteze la alegerile de duminică, scrutin care are loc chiar de Ziua Naţională. Urmărește-ne și pe Google News