The Guardian: O coalitie condusa de PSD e mai probabila cu centristii decât cu extremistii din România. Conteaza cine iese presedinte

Principalul partid de centru-stânga din România, PSD, era dat pe primul loc în urma alegerilor parlamentare de duminică, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, notează The Guardian .Cotidianul britanic estimează că rezultatul marchează, aparent, o stopare a ascensiunii forțelor de extremă dreapta "stimulate de victoria șocantă a unui ultranaționalist în primul tur al scrutinului prezidențial de săptămâna trecută".Conform estimărilor, Partidul Social Democrat, aflat la putere, ar urma să primească 26% din voturi. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune naționalistă de extremă dreapta, și-ar fi adjudecat 19%, în timp ce Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Național Liberal (PNL) erau cotate cu 15-16%.Votul din data de 1 decembrie este al doilea într-un șir de trei scrutine succesive și a avut loc la o săptămână după ce Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta, puțin cunoscut și favorabil Moscovei, a șocat, clasându-se pe primul loc în primul tur prezidențial.Succesul lui Georgescu, după o campanie despre în care acesta a spus că a cheltuit zero lei și care s-a bazat în mare măsură pe clipuri virale TikTok amplificate de boți, pe fondul suspiciunilor de interferențe rusești, a provocat temeri că România va vira spre extrema dreaptă.Instanța supremă din România a ordonat renumărarea voturilor din scrutinul prezidențial, iar luni urmează să se pronunțe cu privire la cererea de anulare depusă de un candidat care a obținut circa 1%.The Guardian: Alegeri cruciale pentru România, care s-a dovedit un membru de încredere în NATO și UEAlegerile sunt considerate esențiale pentru direcția viitoare a României, până recent profilată drept un membru și un aliat de încredere în UE și în NATO, cu o importanță strategică pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei.De la ieșirea din comunism în 1989, România a evitat în mare măsură derapajele naționaliste, remarcă The Guardian.Însă, pe fondul furiei populare larg răspândite, provocate de costul tot mai ridicat al vieții și de corupția din rândul partidelor mainstream, observatorii avertizat că extrema dreaptă, reprezentată în principal de AUR, ar putea beneficia cel mai mult pe seama confuziei și a scăderii încrederii în instituțiile statului.The Guardian amintește că, la nivelul Uniunii Europene, România are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie, cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar și cel mai mare deficit bugetar.Partidele de extremă-dreapta au speculat susținerea acordată de București Kievului în războiul pornit de Moscova pentru a alimenta temerile că acest conflict s-ar putea extinde în România.Președintele în funcție, Klaus Iohannis, a declarat că votul de duminică va decide, de fapt, dacă România rămâne "o țară a libertății și deschiderii sau se prăbușește într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat".The Guardian: Sondajele arată că noua legislatură va fi mult mai fragmentatăPSD (centru-stânga) și PNL (centru-dreapta), partenere în guvernul în exercițiu, au dominat politica României timp de decenii, însă sondajele la ieșirea de la urne au sugerat că noua legislatură va fi mult mai fragmentată, făcând dificilă formarea unei noi coaliții.AUR a reușit un rezultat estimat cel puțin dublu față de cele 8,5% obținute la alegerile legislative anterioare, din 2020. Împreună cu Partidul Oamenilor Tineri (POT), care l-a susținut pe Călin Georgescu, și cu SOS România al Dianei Șoșoacă, extrema dreapta românească ar urma să controleze aproximativ 30% din mandatele noului Parlament.Dacă exit-poll-urile sunt confirmate de rezultatele oficiale așteptate luni, o coaliție pro-occidentală, mainstream, condusă de PSD ar putea avea, în principiu, suficienți parlamentari pentru a forma un guvern, dar analiștii au declarat că negocierile vor fi dificile și ar putea dura săptămâni." Social-democrații vor aștepta să fie curtați în următoarele zile ", a estimat comentatorul politic Radu Magdin. " O coaliție cu partidele centriste este mai probabilă decât cu extremiștii. Și multe depind de cine devine președinte ", a adăugat el.Dacă instanța constituțională nu anulează alegerile prezidențiale - alimentând astfel incertitudinea politică - Călin Georgescu ar trebui să o înfrunte pe Elena Lasconi într-un al doilea tur prezidențial pe 8 decembrie.Georgescu a făcut apel la încetarea războiului din Ucraina, a negat existența Covid-19, a descris doi fasciști români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial drept "eroi naționali" și a susținut că, în afacerile externe, România ar putea beneficia de "înțelepciunea rusă".&amp;times