BREAKING Documentele desecretizate din CSAT: Contraspionajul românesc a identificat date privind intentiilor unor persoane de a afecta suveranitatea României si de a sprijini accesul lui Calin Georgescu la functia de presedinte

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român. În concret, acestea intenționează să inițieze acțiuni de natură să sprijine demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu pentru a accede la funcția de Președinte al României. “ Contraspionajul românesc a obținut date certe care relevă intențiile unor persoane (…) de pe teritoriul României, (…) să afecteze suveranitatea României. În concret (….), stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede pe funcția de Președinte al României “, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne. Președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro . Palatul Cotroceni precizează că hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT. Anexele documentelor declasificate sunt disponibile mai jos: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională “Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania “Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina. Document CSAT Serviciul de Informații Externe Potrivit SIE, România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO – a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin: – propagandă și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunități specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferințe politice, economice și de consum media – și implementarea de module de inteligență artificială care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ); – sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică; – încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina. “Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”, a transmis Serviciul de Informații Externe. Document CSAT Serviciul Român de Informații I / Document CSAT Serviciul Român de Informații II La rândul său, Serviciul Român de Informații a semnalat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal. Pentru aceste atacuri cibernetice au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări; De asemenea, SRI a depistat o campanie coordonată pe TikTok de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu. Potrivit serviciului intern de intelligence, cetățeanul român Bogdan Peșchir a fost implicat cu 381.000 de dolari în finanțarea promovării lui Călin Georgescu pe Tiktok. El e implicat în tranzacții cu criptomonede. Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale Context În şedinţa de joia trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de către președintele Klaus Iohannis, a constatat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”. “Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral. De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială“, arată sursa citată. Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală. Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei. Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC. Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia. În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.