INTERVIU. Ar putea CCR sa suspende turul 2 al alegerilor prezidentiale? Profesor Ioan Stanomir: ”E un moment foarte delicat”

În urma acestor constatări care au fost făcute de MAI, SR și SIE, la Curtea Constituțională au fost formulate mai multe sesizări , în care se cere anularea rezultatelor înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Corespondentul Pro TV Ovidiu Oanță a stat de vorbă cu profesorul Ioan Stanomir, specialist în drept constituțional, pentru a afla ce decizie ar putea lua judecătorii.Alegeri 202419:11Ambasada Rusiei la Bucureşti: Rusia nu intervine niciodată în procesele electorale din alte ţări18:53Răzvan Burleanu, mesaj pentru români înainte de alegerile prezidențiale: „Viitorul României este în Europa”18:47Ana Birchall: „Fără a discuta de persoane, strict legal, toate cererile depuse azi la CCR sunt inadmisibile”18:35Nicuşor Dan: „Călin Georgescu, un biet impostor, şi-a falsificat biografia, azi spune una, mâine spune alta”VEZI MAI MULTE ȘTIRI Profesorul Stanomir atrage atenția că este ”un moment foarte delicat pentru Curtea Constituțională”, pentru că deja tribunalul constituțional a scos-o din cursă pe Diana Șoșoacă ”cu tipul de argumente care ar fi putut fi utilizat și pentru domnul Călin Georgescu”. În opinia sa, este, pe de o parte, o problemă juridică și pe de altă parte, ”o imensă problemă politică”. El atrage atenția că era de așteptat ca președintele Klaus Iohannis nu doar să desecretizeze aceste documente, ci și să se adreseze românilor în această perioadă complicată. Întrebat dacă, în mod concret, Curtea Constituțională ar putea să suspende turul doi al alegerilor prezidențiale, profesorul Ioan Stanomir spune că judecătorii ar trebui mai întâi să răspundă cum a fost posibil să o elimine pe Diana Șoșoacă din cursa electorală, iar apoi să valideze înscrierea lui Călin Georgescu. Ovidiu Oanță : Domnule profesor, în primul rând, aș vrea să plecăm de la ceea ce se întâmplă în aceste zile, după desecretizarea făcută de Consiliu Suprem de Apărare a Țării. Apar înregistrate la Curtea Constituțională cereri de privind suspendarea turului doi al alegerilor prezidențiale și aș vrea să vă întreb dacă în istoria post-89 s-au mai înregistrat astfel de situații și în ce măsură aceste prezumtive elemente de noutate sunt, practic un exercițiu de democrație. Profesor Ioan Stanomir : ” Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este cât se poate de clar, nu a mai avut o asemenea situație și este noutate absolută. Nu ne-a mai aflat în fața perspectivei ca președinte a României să fie ales cineva despre care instuțiile statului declară că se bazează pe sprijinul rețelei infracționale locale și pe ajutorul unei puteri străine. Exercițiu democratic? Depinde. Depinde foarte mult de modul în care gestionăm această situație. Și mie mi se pare că e un moment foarte delicat pentru Curtea Constituțională, pentru că deja tribunalul constituțional a scos-o din cursă pe Diana Șoșoacă cu tipul de argumente care ar fi putut fi utilizat și pentru domnul Călin Georgescu. Numai că nu au făcut-o, după care a urmat acest episod grotesc al renumărării voturilor fără vreun rezultat. Așa că ați spune, ca să sintetizez, că este, pe de o parte, o problemă juridică și pe de altă parte, o imensă problemă politică, aceea de a permite, fără niciun fel de filtre prealabile și fără niciun fel de preocupare pentru siguranța cetățenilor, ca un candidat potențial periculos pentru democrație și pentru interesele statului nostru să ajungă în turul doi. Dar în momentul în care ajunge în turul doi, ce poate face democrația să se apere la perdictul, să fie pronunțat la urme sau intervine înainte? Și care este rolul Curții Constituționale și care este rolul președintelui? L-aș fi așteptat ca președintele Klaus Iohannis să facă nu doar gestul de a desecretiza, care este salutar, ci și cel de a se adresa cetățenilor. Pentru că este totuși, până la depunerea jurământului de către noul șef de stat, șeful nostru de stat, șeful republicii.” Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu Ovidiu Oanță: Următoarea întrebare, domnule profesor, ce instrumente juridice constituționale are Curtea pentru a genera un răspuns la aceste sesizări și dacă, în mod concret, Curtea chiar ar putea, pe baza unor argumente și dovezi, să suspende turul doi al alegerilor prezidențiale? Profesor Ioan Stanomir: ” Răspunsul meu este iarăși foarte simplă Curtea Constituțională deja a eliminat din cursă un candidat la prezidențiale, pe doamna Diana Șosoacă. Un fapt fără precedent. A aplicat, așa cum a dorit, o interpretare extensivă a constituției și a legilor în vigoare. Vorbim despre necesitatea ca un candidat să fie în măsură să respecte jurământul de credință ca președinte și a estimat că doamna Șoșoacă nu ar fi fost în măsură să depună acest jurământ și, ca atare, nu putea fi acceptat la candidatură. Acum este în totalitate răspunderea Curții Constituționale, care trebuie să explice cetățenilor acestei țări dacă este posibil să candideze la președinția României susținând puncte de vedere, promovând politici și cu aliat cu o putere ostilă României, promovând puncte de vedere totalitare, acționând în numele unor interese oculte și promițând de fapt că vei schimba politica externă pe care noi am construit-o cu grijă, vreme de decenii. La această întrebare, Curtea trebuie să dea răspuns, pentru că putem avea și un răspuns la urne, dar acela nu este un răspuns juridic, este un răspuns pur politic.” Ovidiu Oanță : Credeți că aceste aprecieri pe care ar urma să le facă judecătorii Curții Constituționale pot avea consecințe mult mai dramatice decât însuși scrutinul? Profesor Ioan Stanomir : ”Cred că întrebarea dumneavoastră și cuprinde și răspunsul. Precedentele trebuie gestionate cu extraordinar de mare atenție, pentru că am avut deja precedentul scoaterii din cursa a doamnei Diana Șoșoaca. După care ar urma această situație fără precedent de a elimina din cursă pe cineva care deja a primit un număr considerabil de voturi și a fost plasat pe prima poziție a podiumului. Ca atare, judecătorii care și-ar lua o asemenea răspundere ar trebui să explice foarte limpede care este incompatibilitatea juridică și politica dintre acest domn și magistratura de președinte a României. Și, mai concret, ar trebui să explice cetățenilor acestei țări dacă cineva care se servește de finanțări ilegale, întreține relații subterane cu o putere străină, beneficiază pe social media de asistențe și de sprijin tulbure, periculos pentru siguranța națională, repet, dacă un asemenea om, un asemenea român, cetățean român, poate sau nu să fie președintele României. Pentru că aici sunt două probleme, dacă îmi permiteți, este vorba de a aștepta, se poate aștepta până la alegeri și se poate lua o decizie și după alegeri, aceea de a nu valida rezultatul scrutinului. Dar vreau să vă întreb care dintre cele două scenarii ar fi mai distrugătoare pentru societatea noastră, să intervii înainte de alegeri sau după alegeri, refuzând lui Călin Georgescu validarea ca președinte. Am intrat într-o situație foarte dedicată și aș spune că Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis trebuie să-și asume fiecare în parte răspunderile care le revin și să acționeze dacă doresc, ca oameni de stat, nu ca simpli politicieni. Unul este prim-ministru, celălalt este președinte. Domnul Marcel Ciolacu pare că a înțeles gravitatea situației. Trebuie să activeze ca atare. Partidul Social Democrat are o răspundere, a ieșit pe primul loc la parlamentare, se prezintă pe sine ca pe un partid al responsabilității, în vreme ce președintele Iohannis este încă președinte, ca și cum ar fi capital unei nave și s-ar pregăti să urce la cârmă, să-ți ia locul cineva care ar dori s-o scufunde. Vă întreb pe dumneavoastră și pe telespectatorii televiziunii dumneavoastră, cel care era cârmă în momentul acela, nu are datoria de a se asigura să vasul nu se scufundă? Și nu are el datoria de a vorbi cu cei care se află pe vas și care privesc de pe vas spre el pentru a le da îndrumare, sprijin, sfat, direcție în momente cheie?”