ALEGERI PREZIDENŢIALE 2024 – Candidaţii din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi electoratul lor, sub lupa analistului politic Cristian Pîrvulescu

Doi candidaţi se vor confrunta duminică în turul al doilea al celor mai tensionate alegeri de după 1989. Opţiunea pentru Elena Lasconi (USR) sau pentru independentul Călin Georgescu la scrutinul din 8 decembrie a suscitat un real interes în toată lumea, în contextul suspiciunilor privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din România. Potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, bătălia electorală se dă între un conspiraţionist, naţionalist, anti-occidental, care foloseste fraudulos concepte pe care nu le înţelege şi apelează la teorii ale conspiraţiei pentru a influenţa un electorat sensibil şi o jurnalistă ajunsă în politică, beneficiară a unor conjuncturi politice favorabile, care trebuie să ducă această luptă dintr-o poziţie extraordinar de fragilă.Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru News.ro că independentul Călin Georgescu, câştigător al primului tur al alegerilor prezidenţiale cu aproape 23% din voturi, este un „conspiraţionist, naţionalist, anti-occidental, care foloseşte în mod fraudulos concepte pe care nu le înţelege, cum este, spre exemplu, cel de suveranitate”. „Sugerează că România este o ţară care nu beneficiază de suveranitate, folosind baza pe care teoriile conspiraţiei au creat-o, la propagarea cărora a contribuit din plin pentru a influenţa un electorat care este sensibil”, explică analistul politic. Elemente derivate din aceeaşi rădăcină fascistă Potrivit acestuia, electoratul lui Călin Georgescu este format din cei care au fost afectaţi de restricţii şi au aderat la teoriile conspiraţioniste anti-COVID. „Acest electorat este format din cei care nu au profitat suficient de integrarea europeană şi care au dezvoltat frustrări legate de Uniunea Europeană, precum şi din cei care au o viziune religioasă radicală. În general, bărbaţi, dar când vorbim despre asta, mai este o caracteristică în cazul tinerilor, este masculinitatea toxică. Dorinţa de a instaura un regim care să transforme femeia într-o sclavă a bărbatului. Deci toate elementele acestea împreună care derivă din aceeaşi rădăcină fascistă sunt cele care au contribuit masiv la votul în favorarea lui Georgescu”, a explicat Pîrvulescu. Potrivit analistului politic, este un vot „antisistem total”, un vot „împotriva democraţiei”, pentru că alegerile nu sunt, prin natura lor, democratice, dacă societatea care votează nu este democratică, iar democraţia presupune „recunoaşterea îndreptăţirii celuilalt, a diferenţei”. „În democraţie nu există majorităţi şi minorităţi” „Nu există în democraţie majorităţi şi minorităţi decât când vorbim despre guvernare. În rest, fiecare om este în sine un univers care trebuie respectat integral, cu toate caracteristicile lui, cu condiţia să nu afecteze spaţiul de libertate al celorlalţi”, afirmă Pîrvulescu. În opinia lui Pîrvulescu, electorii lui Georgescu sunt electorii lui Şoşoacă, Simion, Terheş etc. „Din punctul meu de vedere, Georgescu este un nume. El poate oricând să fie schimbat. Electoratul acesta a fost şi va fi în continuare. A fost neglijat şi şi-a făcut auzit sentimentul de frustrare prin votul acesta. Şi, sincer să fiu, cred că şi l-au asumat total. Altfel spus, ştiau ce fac, nu sunt doar victimele unui manipulări. Mulţi ştiau ce fac”, crede analistul politic. Acesta consideră că s-a dezvoltat o „întreagă ideologie anti-europeană, de mai bine de zece ani, care a fost propagată pe reţelele sociale, singura sursă de informare care există. „Or acum aflăm că există 25.000 de conturi care au fost încă din 2016 pregătite pentru asta, adică din momentul în care erau intervenţiile din Statele Unite şi Marea Britanie în Brexit erau pregătiţi pentru lucrurile astea, doar că evoluţia politică românească la acel moment nu a făcut necesară intervenţia în direcţia aceasta, pentru că ei deja câştigaseră în bună măsură bătălia ideologică, războiul cultural cu Coaliţia pentru Familie, care seamnase deja acorduri cu toate partidele politice în vederea modificării Constituţiei într-un sens nedemocratic. Pentru că a transforma un contract administrativ care protejează membrii unui grup numit Familie într-o chestiune religioasă este evident un abuz de logică. Căsătoria civilă nu e căsătorie religioasă şi nu are legătură cu asta”, a explicat politologul. „Sunt acolo toţi fasciştii dacopaţi” Cristian Pîrvulescu spune că în România aceste teme preluate din Statele Unite la Americii, unde există fie căsătorie civilă, fie căsătorie religioasă au creat foarte multă confuzie. „Deci nu vedeţi că LGBTQ este un element important în poziţionarea alegătorilor anti-LGBTQ, anti-homosexuali, anti-tradiţii greco-romane. Ăsta este şi motivul pentru care vedem că toţi fasciştii dacopaţi sunt acolo. Ei nu recunosc moştenirea noastră greco-romană”, spune Pîrvulescu. De cealaltă parte este Elena Lasconi, candidat USR, pentru care şi-au exprimat susţinerea toate partidele pro-europene, inclusiv PSD, chiar dacă acesta din urmă doar prin declaraţii disparate ale unor lideri, în frunte cu Marcel Ciolacu. „Poziţie extraordinar de fragilă” Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, Lasconi este o jurnalistă ajunsă în politică, în mare măsură beneficiind de conjuncturi politice favorabile, cum ar fi înfrângerea USR-ului la alegerile europene şi care trebuie să ducă această bătălie dintr-o „poziţie extraordinar de fragilă”. „Atacată pentru că este femeie, atacată pentru că are o fată care este apropiată de comunitatea LGBTQ, dar care, pe parcursul campaniei, a dovedit, spre deosebire de domnul Georgescu, că se poate adapta, că poate să înveţe şi, în final, că are calităţi pentru a fi un preşedinte onest şi imparţial al unei Românii democratice”, spune Pîrvulescu. Potrivit politologului, electoratul Elenei Lasconi, cel iniţial, este un electorat educat, din marile oraşe, fără o diferenţă de gen semnificativă, iar acestui electorat i s-a adăugat ulterior electoratul celorlalte formaţiuni politice care o sprijină şi care, probabil, în mare proporţie vor urma consemnul. ”Mă refer la PNL, însă ce va face UDMR, pentru că ştiţi, propaganda lui Victor Orban împotriva LGBTQ-ului, are şi acolo efecte foarte importante. Nu ştiu dacă va reuşi să-şi mobilizeze electoratul să voteze Lasconi, însă cu siguranţă nu vor vota Georgescu. Dar nu ştiu dacă se vor prezenta la vot. De fapt, problema aceasta există. LGBTQ-ul e o temă care discriminează foarte puternic. Ea ar putea să fie folosită şi în cazul electoratului liberal, şi în cazul electoratului pesedist şi aşa mai departe. Tema dictatura LGBTQ este, de fapt, prima temă a campaniei pentru turul al doilea de scrutin”, a mai spus Cristian Pîrvulescu. „Furtuna” documentelor declasificate Miercuri seară, preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT. În raportul prezentat în CSAT cu privire la desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, SRI consemnează acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&amp;C suport pentru procesul electoral găzduite de AEP şi STS. Au existat peste 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat exploatarea vulnerabilităţilor existente la nivelul structurilor informatice de suport pentru procesul electoral în vederea obţinerii accesului la datele din sistemele informatoce, alterării integrităţii acestora, schimbării conţinutului prezentat publicului larg şi indisponibilizării infrastructurii. Deţinătorul unei firme din Braşov, fost programator, a făcut donaţii pe TikTok de peste un milion de euro şi a efectuat plăţi în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24 octombrie - 24 noiembrie 2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicaţi în promovarea candidatului la Preşedinţie Călin Georgescu, inclusiv după data încheierii campaniei electorale, arată SRI în raportul prezentat CSAT. 25.000 de conturi pe platforma TikTok Potrivit SRI, reţeaua de conturi a lui Călin Georgescu a fost formată iniţial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de alegeri. De asemenea, SRI a adăugat că aproape 800 de conturi care au format iniţial reţeaua de susţinere au fost create încă din 2016 şi că acestea au avut o activitate foarte redusă până la 11 noiembrie 2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga reţea. Trei organizaţii şi candidatul Cristian Terheş au făcut, joi, sesizări la Curtea Constituţională a României, solicitând anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale având în vedere ilegalităţile identificate şi comunicate de CSAT în legătură cu desfăşurarea procesului electoral. Atât doi fosţi judecători ai CCR, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, precum şi preşedintele AEP, Toni Grebă, au spus că primul tur a fost deja validat de către CCR şi că nu există cale de atac. Singura posibilitate ca CCR să ia o decizie în această privinţă este după desfăşurarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, când judecătorii constituţionali îl pot invalida, urmând ca alegerile să fie reluate. CCR poate examina contestaţii ale candidaţilor calificaţi în turul II De altfel, joi seară, CCR a anunţat că petiţiile şi cererile referitoare la alegerile prezidenţiale au fost înregistrate şi urmează să fie examinate. „În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, Curtea poate examina contestaţii formulate de către candidaţii calificaţi în turul II al alegerilor prezidenţiale”, a arătat CCR. Washingtonul a avertizat, miercuri, România asupra "consecinţelor negative grave" ale distanţării ţării de Occident, într-un moment în care candidatul naţionalist Călin Georgescu se află într-o poziţie favorabilă în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale. purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a exprimat „îngrijorarea” privind implicarea Rusiei în „activităţi cibernetice maligne menite să influenţeze integritatea procesului electoral românesc”, arătând că datele din raportul CSAT ar trebui să fie „investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România". Potrivit sursei citate, SUA apreciază contribuţiile României ca aliat NATO puternic şi partener în Uniunea Europeană. „Pierderi enorme pentru România” Washingtonul a avertizat miercuri România asupra "consecinţelor negative grave" ale distanţării ţării de Occident. "Progresele obţinute cu greu de România în ancorarea sa în comunitatea transatlantică nu pot fi puse sub semnul întrebării de actori străini care încearcă să devieze politica externă a României de la alianţele sale occidentale", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, referindu-se la acuzaţiile de ingerinţă rusă formulate de autorităţile de la Bucureşti. "Orice astfel de schimbare ar avea un impact negativ serios asupra cooperării SUA cu România în domeniul securităţii, în timp ce o decizie de restricţionare a investiţiilor străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România", a avertizat el. Şi şeful diplomaţiei de la Washington, Antony Blinken, a avut joi, la reuniunea miniştrilor de externe din OSCE, găzduită de Malta, o intervenţie critică la adresa Rusiei şi a lui Vladimir Putin, menţionând inclusiv eforturile Moscovei de a interfera în alegerile din România şi Moldova şi în situaţia din Georgia. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a pus pentru prima dată piciorul într-o ţară UE de la invazia rusă în Ucraina, a părăsit sala în momentul în care a vorbit secretarul american de stat. Într-o postare pe reţeaua X, Ministerul german de Externe arată că Putin vrea să „dezbine şi să submineze unitatea din cadrul Uniunii Europene şi al NATO”. Într-o intervenţie la Digi24, fostul preşedinte Traian Băsescu a spus că aceste „consecinţe negative grave” vizează „pierderi enorme” pentru România, care şi-ar pierde credibilitatea în interiorul NATO. „În paralel cu umbrela NATO, avem aranjamentele bilaterale care vizează baza de la Kogălniceanu, unde sunt 5.000 de militari americani, puşcaşi marini. E baza aeriană, tot de la Kogălniceanu, unde operează aeronave americane. Este baza aeriană de la Turda, unde operează aeronave americane, în bază bilaterală, şi nu NATO. Este parteneriatul strategic pentru secolul XXI, în care SUA dau României garanţii de securitate şi dau României garanţia că o vor recomanda pentru investiţii oamenilor de afaceri americani”, a spus Traian Băsescu. Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis, joi, că România rămâne ferm angajată în protejarea instituţiilor şi proceselor sale democratice în faţa interferenţelor şi manipulărilor străine fără precedent. Rapoartele declasificate arată o interferenţă externă fără precedent şi semnificativă, îndreptată împotriva instituţiilor şi proceselor democratice, a arătat MAE. Primul tur al prezidenţialelor, validat cu greu Potrivit Biroului Electoral Central, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, Călin Georgescu a obţinut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22.94%, iar Elena Lasconi, 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.18%. Contestat de candidatul Cristian Terheş, rezultatul primului tur a fost validat, în cele din urmă de Curtea Constituţională, după ce judecătorii au dispus renumărarea voturilor şi au constatat că unele diferenţe între numărul de voturi obţinute de candidaţi nu modifică rezultatul. CCR a mai informat că nu s-au constatat fraude în derularea alegerilor prezidenţiale.