De ce a anulat Curtea Constitutionala primul tur al alegerilor prezidentiale

În motivarea publicată vineri seara în Monitorul Oficial, Curtea Constituțională a constatat ”multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea președintelui sunt cele privind manipularea votuluialegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prinutilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilordigitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum șiprin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.Conform art.81 alin.(1) din Constituție, președintele României esteales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Curtea observă că, încoordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votuluicetățenilor.Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a ficorect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de ași forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidațiși procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecțiaîmpotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate,asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori6într-un „vector de dezinformare, în special atunci când [...] nu își dezvăluiecaracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unortehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar”.Pe cale de consecință, trebuieexclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campaniide propagandă sau dezinformare electorală.Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcatprin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campaniielectorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovareagresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prinexploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.Manipulareavotului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare aunui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conformLegii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențialpe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestăriide voință a alegătorilor.A fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceeace reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campaniaelectorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat oinegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalțicandidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unuicandidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online acelorlalți candidați în procesul electoral.Or, utilizarea tehnologiilor digitale și ainteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și decătre partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentăpentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor.În caz contrar, alegătoriisunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electoralesau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului oriprocedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de cătrecompetitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemeneapractici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, săconstate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite.Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcatlegislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerileprezidențiale. Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă aleunuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportatca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare”ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă și aServiciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electoralăpresupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă oincongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistențaasumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcatprincipiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cuprivire corectitudinea desfășurării alegerilor