Noua faţa a Parlamentului României: PSD, AUR, PNL şi USR domina. Majoritatea politica se stabileşte, extremele fac progrese. Cum se împart mandatele de senatori şi deputaţi

Biroul Electoral Central a comunicat rezultatul final al alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor de pe 1 decembrie 2024 şi a distribuit luni mandatele de senatori şi deputaţi. Alegerile parlamentare reprezintă unul dintre cele mai importante momente pentru democraţia unei ţări, iar în România ele joacă un rol esenţial în stabilirea direcţiei politice, economice şi sociale pentru următorii patru ani.

♦ Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare şi a configurat un parlament cu 465 de mandate, dominat de PSD, AUR, PNL şi USR♦Noul parlament va avea misiunea de a aproba guvernul şi de a contura direcţia politică şi economică a României pentru următorii patru ani.

Biroul Electoral Central a comunicat rezultatul final al alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor de pe 1 decembrie 2024 şi a distribuit luni mandatele de senatori şi deputaţi. Alegerile parlamentare reprezintă unul dintre cele mai importante momente pentru democraţia unei ţări, iar în România ele joacă un rol esenţial în stabilirea direcţiei politice, economice şi sociale pentru următorii patru ani.

Prin alegerea senatorilor şi deputaţilor, cetăţenii influenţează cine va avea puterea de a legifera şi de a controla activitatea guvernului. Parlamentul aprobă legi esenţiale pentru economia, educaţia, sănătatea şi politica socială a ţării, având un impact direct asupra vieţii cetăţenilor.

Aşadar, datele de la BEC arată că noul Parlament este format din 465 de senatori şi deputaţi, vor fi 331 de deputaţi, dintre care 312 aleşi şi 19 de la minorităţi. Numărul senatorilor este de 134, cu doi mai puţini decât câte locuri ar fi fost conform algoritmului. La redistribuire, judeţele Ialomiţa şi Giurgiu au primit fiecare câte un loc de senator de la Partidul Oamenilor Tineri (POT). Partidul nu a avut liste în aceste judeţe, locul nu a mai fost alocat, iar cele două judeţe au rămas doar cu câte un senator.

Cel mai mare număr de parlamentari vor re­prezenta Capitala, 42, iar cei mai puţini ju­deţele Giurgiu şi Ialomiţa, câte 5 pentru fiecare.

Pe baza rezultatelor parţiale disponibile pentru alegerile din decembrie 2024, PSD, AUR, PNL şi USR sunt partidele principale care au trecut pragul electoral şi vor beneficia de cele mai multe mandate. Alte formaţiuni precum S.O.S. România, UDMR şi Partidul Oamenilor Liberi (POT) au trecut de asemenea pragul şi vor primi un număr mai redus de mandate.

În cursa pentru parlament s-au înscris 31 de partide politice şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor, însă doar şapte au atins pragul electoral de 5% care le asigură un loc în Camera Deputaţilor şi la Senat.

Un aspect important ce reiese din rezultatele alegerilor parlamentare este că trei partide de extremă dreapta trec pragul electoral şi intră în Parlament. Alianţa pentru Unirea Românilor, SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri sunt cele trei partide de extremă-dreapta care vor avea reprezentanţi în Parlament.

Mai mult, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a câştigat a doua poziţie la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, cu 18,29% din voturile românilor.

De la PSD, partidul care a obţinut cele mai multe voturi la parlamentare, nume precum Sorin Grindeanu şi Alexandru Rafila sunt printre membrii care au obţinut mandate de deputaţi.

Printre senatorii PNL se numără doi foşti miniştri ai educaţiei, respectiv Sorin Cîmpeanu şi Monica Anisie.

Printre cei care au ratat intrarea în Parlament este şi Florin Cîţu, fost prim-ministru şi fost preşedinte al PNL. Fostul premier, senator de Bucureşti în ultimele două legislaturi, a candidat pentru un nou mandat în Galaţi. Ligia Deca, actualul ministru al educaţiei, nu este nici ea pe liste.

Parlamentul are responsabilitatea de a învesti guvernul, de a aproba programul de guvernare şi de a monitoriza activitatea acestuia. De asemenea, poate retrage sprijinul Guvernului prin moţiuni de cenzură. Majoritatea politică din Parlament este decisivă în stabilirea echilibrului de putere şi a priorităţilor guvernamentale.

Constituţia României stabileşte că parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare s-au desfăşurat la 1 decembrie 2024, preşedintele poate convoca noul parlament până la cel târziu 21 decembrie 2024. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale au fost anulate de CCR, ceea ce înseamnă că alegerile prezidenţiale se vor relua în prima parte a anului viitor.

Astfel, după discuţiile cu partidele reprezentate în Parlamentul României, preşedintele în funcţie al României Klaus Iohannis va anunţa numele premierului desemnat.