UPDATE – PRECIZARE/ Cine a dat în în judecata Administraţia Prezidenţiala, SRI, SIE, MAI şi STS pentru desecretizarea unor documente care îl vizau pe Calin Georgescu/ Judecatorii au amânat cauza pentru miercuri, 11 decembrie

Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) este cea care a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi MAI pentru desecretizarea unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României Călin Georgescu. Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la Curtea de Apel Bucureşti, în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proces electoral. Pe site-ul CAB a apărut iniţial, dintr-o „eroare materială”, şi numele lui Călin Georgescu, în calitate de reclamant. Judecarea cauzei a fost amânată pentru miercuri, 11 decembrie.UPDATE Numele lui Călin Georgescu în calitate de reclamant apărea pe portalul instanţelor de judecată. Contactaţi de HotNews.ro, reprezentanţii Curţii de Apel Bucureşti au spus că numele lui Călin Georgescu a apărut „dintr-o eroare materială”. Ulterior, informaţia a fost modificată pe site şi apare ca reclamant doar Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP). Preşedintele asociaţiei care a dat în judecată cele cinci instituţii se numeşte Cătălin Georgescu, iar acesta a preciza, într-un comunicat de presă dat publicităţii în 6 decembrie, că „nu există nicio legătură de rudenie sau de altă natură cu vreunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României” şi că procesul a fost deschis înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale. ŞTIREA INIŢIALĂ Potrivit portalului instanţelor de judecată, acţiunea în materie de contencios administrativ şi fiscal, a fost înaintată de către APALP la Curtea de Apel Bucureşti în data de 6 decembrie, ziua în care CCR a anulat alegerile prezidenţiale. În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti de APALP, reclamantul cere suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La termenul din 9 decembrie, instanţa a decis amânarea cauzei pentru data de miercuri, 11 decembrie 2024. Vineri, 6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale. ”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR. Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate. Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT. SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu. SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.