Fostul comisar european Corina Cretu: Nu exista localitate în România care sa nu fi beneficiat de fonduri europene

Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu, a explicat într-o analiză detaliată importanța fondurilor europene pentru țara noastră de la aderarea României la UE și până în prezent. „De la aderarea la Uniunea Europeană, În 2007, România a primit peste 95 miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contribuție de sub 30 de miliarde. Așa cum am spus de nenumărate ori, nu exista localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Ca și Comisar European pentru politică regională, am făcut tot ce am putut, lucrând cu toate Guvernele și primarii din țară, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor. Iar analiza publicată azi arată ca munca noastră nu a fost în zadar și, indiferent ce se va întâmpla în politică romaneasca în perioada viitoare, rămân după noi lucruri importante pentru țara”, a precizat fostul europarlamentar și actual președinte interimar al AMEPIP, Corin Crețu, într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook. Citiți și: INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități Cu ajutorul unei analize realizate de Euronews, Corina Crețu a făcut un rezumat al proiectelor pe care le-a aprobat, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, care azi sunt în construcție sau deja date în folosință: Aprobarea finanțărilor inițiale pentru Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, pentru care au fost demarate construcțiile în acest an, în cadrul Programului Operațional Regional încheiat în 2015 intre Guvernul de atunci al României, prin Premierul Ponta, și Comisia Europeană. Aprobarea Master Planului de Transport, realizat împreună cu Guvernul de la acea vreme; Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro; Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european; Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo; Extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro; Proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi, Sălaj, Cluj, de fapt aproape în toate județele țării.; Modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari. Modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro. Proiectul liniei 5 a Metroului din București, Drumul Taberei (de la Râul Doamnei la stația Eroilor) – un proiect de suflet pentru mine, pentru care am alocat în 2017 suma de 250 de milioane de euro. De asemenea, am aprobat un alt proiect major de infrastructură – în valoare de aproape 100 de milioane de euro – pentru modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului. Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate pentru mine, fiind unul dintre susținătorii acestui proiect încă de la stadiul de idee și implicându-mă în urmărirea implementării inclusiv prin discuții cu Prim-Miniștrii cu care am lucrat în calitate de Comisar European, întâlniri periodice cu experții Comisiei Europene, dar și vizite realizate în teren, în 2019, alături de fostul Prim-Ministru Mihai Tudose. Un alt proiect major pe care l-am semnat este “Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă,” prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. „Sunt mândră de faptul că am aprobat finanțarea în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, iar astăzi ne putem lăuda cu toții cu un asemenea edificiu. Este 𝐚𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐢𝐥𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝 𝐜𝐚 𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐬̗𝐢 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐝𝐢𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐢 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢. Contractul pentru execuția podului suspendat peste Dunăre a beneficiat de finanțare în valoare de 540 Milioane Euro, din care aproape 400 milioane de Euro fonduri europene din Programul Oprational pentru Infrastuctura destinat României pentru perioada 2014-2020”, a mai adăugat fostul eurodeputat Corina Crețu. Pentru perioada 2007 – 2013, Corina Crețu a aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro. Proiectele retrospective sunt acele proiecte care au fost începute sau realizate iniţial cu fonduri naţionale, inclusiv prin împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) ori Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD): „Practic, prin aprobarea cofinanţări i acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata respectivelor împrumuturi către BEI şi BERD. Dintre aceste proiecte retrospective făcea parte și Autostrada Soarelui, Bucuresti-Constanta, realizată în mare parte din împrumuturi, pentru care am primit derogare din partea Comisiei Europene de a fi preluate pe fonduri europene.” De asemenea, în 2018, în numele Comisiei Europene, Corina Crețu a transmis Parlamentului European și Consiliului – ca și co-legislatori- o formulă ambițioasă și flexibilă pentru Bugetul 2021-2027, în care politica de coeziune avea cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post 2020. România – alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia și Finlanda – au alocări mai mari față de perioada 2014-2020, România având prevazută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de aproape 31 miliarde de euro( în prețuri curente – adică luând în considerare inflația), ceea ce înseamnă cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020 . Apoi, exact acum trei ani, pe 16 decembrie 2021, Corina Crețu a votat în Parlamentul European Bugetul al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: 1.800 miliarde EUR care sa permite Statelor Membre să pună capăt crizei sanitare și să gestioneze criza economică. România a beneficiat de la acel moment o alocație de aproape 50 de miliarde – 28 miliarde Politica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultura, plus Fondul pentru o Tranziție Justa, destinat țintit către 5 județe ale țării. „La aceste sume se adaugă și cele din Planul Național de Redresare și Rezilienta (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro”, a conchis Corina Crețu.