Calin Georgescu la Curtea de Apel, unde se judeca dosarul anularii alegerilor. Desecretizarea documentelor CSAT este constitutionala

Călin Georgescu a ajuns joi, 19 decembrie, la Curtea de Apel București, unde se judecă contestația sa la decizia ÎCCJ cu privire la anularea alegerilor. Candidatul suveranist vrea anularea deciziei BEC de reluare a alegerilor. În aceeași zi, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă cererea Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României Călin Georgescu. APALP a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi DGIPI-MAI. Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la CAB, în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proces electoral. Dintr-o „eroare materială”, pe site-ul CAB apăruse iniţial şi numele lui Călin Georgescu, în calitate de reclamant. „Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamantă (n. red - Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice). Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, respinge cererea formulată şi modificată a reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fară calitate procesuală”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei. Ads Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţiile lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei, capacităţii de folosinţă a reclamantei, calităţii procesuale active a reclamantei, nulităţii cererii de chemare în judecată şi inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, ca neîntemeiate. „Admite excepţia inadmisibilităţii cererii formulată şi modificată a reclamantei şi pe cale de consecinţă respinge cererea ca inadmisibil”,mai menţionează magistraţii CAB. Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs în 48 ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 şi cu recurs în termen de cinci zile în ceea ce priveşte excepţiile invocate şi soluţionate. Iniţial, pe site-ul CAB apăruse ca reclamant, dintr-o „eroare materială”, şi numele lui Călin Georgescu, însă ulterior, reprezentanţii instituţiei au corectat greşeala, care e posibil să fi apărut întrucât numele preşedintelui APALP, asociaţia reclamantă, este Cătălin Georgescu. Într-un comunicat de presă, acesta preciza că „nu există nicio legătură de rudenie sau de altă natură cu vreunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României” şi că procesul la CAB a fost deschis înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale. Ads În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti de APALP, reclamantul cerea suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În 6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale. Ads ”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR. Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate. Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT. SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu. SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.