Prima sedinta a noului Parlament. Cei 465 de senatori si deputati depun astazi juramântul. Cum arata Legislativul

Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate. Ce se va întâmpla la prima ședință Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceştia va conduce lucrările Camerei Deputaţilor. O prevedere similară este valabilă şi în cazul Senatului. Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor. În cazul Senatului, numărul membrilor comisiei de validare este 15. La ambele Camere, componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. Şi la Senat, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului. Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, prevedere valabilă şi în cazul senatorilor. Depunerea jurământului După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării;Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;Aşa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:Jur pe onoare şi conştiinţăşi aceasta prefaţează jurământul. Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei.Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act. Alegerea conducerii Camerei Deputaților După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi. Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare, Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective. Alegerea conducerii Senatului După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent. Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri. Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi. Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului. Propunerea de repartizare a celorlalte funcţii din Biroul permanent se stabileşte, după alegerea preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare. Numărul de reprezentanţi în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Cum arată noul Parlament Un număr de 465 de parlamentari - 331 de deputaţi şi 134 de senatori - vor activa în noul Legislativ, în următorii patru ani, şapte partide având reprezentanţi în cele două Camere. O statistică prezentată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în viitorul Legislativ, din totalul celor 465 de parlamentari, 364 sunt bărbaţi şi 101 femei. De asemenea, 29 au vârste până în 34 de ani, iar 33 au peste 65 de ani, cei mai mulţi încadrându-se la grupa de vârstă între 45 şi 64 de ani. Conform AEP, situaţia mandatelor obţinute de formaţiunile politice şi organizaţiile minorităţilor naţionale, grupate pe gen, este următoarea: ►Partidul Social Democrat a obţinut 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor) - 93 bărbaţi şi 29 sunt femei; ►Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor) - 71 bărbaţi şi 20 femei; ►Partidul Naţional Liberal a obţinut 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor) - 62 bărbaţi şi 9 femei; ►Uniunea Salvaţi România va avea 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor) - 45 bărbaţi şi 14 femei; ►Partidul S.O.S. România a obţinut 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor) - 27 bărbaţi şi 13 femei; ►Uniunea Democrată Maghiară din România va avea 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor) - 27 bărbaţi şi 5 femei; ►Partidul Oamenilor Tineri a obţinut 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor) - 21 bărbaţi şi 10 femei. Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut 19 mandate la Camera Deputaţilor, dintre care 18 bărbaţi şi o femeie. De asemenea, situaţia pe grupe de vârstă se prezintă astfel: ►Partidul Social Democrat va avea 3 deputaţi până în 34 de ani; 35 parlamentari cu vârste între 35 şi 44 ani; 75 parlamentari cu vârste între 45 şi 64 de ani şi 9 cu vârsta peste 65 de ani; ►Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 7 deputaţi până în 34 de ani; 31 parlamentari cu vârsta între 35 şi 44 ani; 46 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani şi 7 cu vârsta peste 65 de ani; ►Partidul Naţional Liberal va avea 4 deputaţi până în 34 de ani; 22 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 42 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani şi 3 senatori peste 65 de ani; ►Uniunea Salvaţi România va avea 7 parlamentari până în 34 de ani; 24 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 28 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani; ►Partidul S.O.S. România va avea 3 deputaţi până în 34 de ani; 12 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 24 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani şi unul peste 65 de ani; ►Uniunea Democrată Maghiară din România va avea un parlamentar până în 34 de ani; 7 parlamentari cu vârsta între 35 şi 44 ani; 23 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani şi unul peste 65 de ani; ►Partidul Oamenilor Tineri va avea 4 deputaţi până în 34 de ani; 17 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 10 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani. Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale vor avea 3 deputaţi cu vârsta între 35 şi 44 de ani, 13 cu vârsta între 45 şi 64 ani şi 3 cu vârsta peste 65 de ani. Bucureştiul va fi reprezentant în noul Parlament de 13 senatori şi 29 de deputaţi. Ce prevede constituția cu privire la parlamentari Organizarea internă - Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.- Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.- Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.- Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.- Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere. Mandatul deputaţilor şi al senatorilor - Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.- Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Incompatibilităţi - Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.- Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.- Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.I munitatea parlamentară - Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.- Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Prima sedinta a noului Parlament. Cei 465 de senatori si deputati depun astazi juramântul. Cum arata Legislativul

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ