Topul celor mai controversate decizii ale Curtii Constitutionale. De la referendumul pentru demiterea presedintelui Basescu la anularea alegerilor

Curtea Constituțională a României este cea mai înaltă instanță din țară, deciziile ei fiind peste deciziile oricărei alte instanțe, Multe dintre deciziile luate de CCR de-a lungul timpului au fost controversate și aspru criticate de experți, invocându-se „politizarea” acestei instanțe. Discuțiile privind competențele Curții Constituționale s-au intensificat în perioada alegerilor, odată cu invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă și cu anularea alegerilor prezidențiale, după ce, în primă instanță, primul tur a fost validat de către aceasta. Ziare.com propune o scurtă incursiune în istoria deciziilor controversate luate de Curtea Constituțională a României. Invalidarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu - 2012 După suspendarea din 2007, o a doua suspendare a președintelui Traian Băsescu avea să fie votată de Parlamentul României pe 6 iulie 2012, la inițiativa USL. Președintele Traian Băsescu era acuzat atunci că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, ar fi făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament. La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Ads În perioada premergătoare referendumului de pe 29 iulie, atât Traian Băsescu, cât și alți membri importanți ai PD-L îndemnau oamenii să nu se prezinte la urne, dacă simpatizează cu președintele. Aceștia spuneau că există dovezi că referendumul va fi fraudat de către PSD . „Este foarte posibil. Este evident că pregătesc fraudarea acestui referendum. Şi atunci de ce să cer eu celor care, din revoltă, nu vor să valideze lovitura de stat, să meargă la vot. În faza iniţială, am crezut că vor fi cinstiţi. Pe zi ce trece văd că sunt necinstiţi. Au mai făcut o trăsnaie. Au emis o lege, acum la ultima sesiune, prin care guvernul e liber să stabilească orice program pentru referendum”, spunea atunci Traian Băsescu. Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52% - 7.403.836 - au votat „DA”, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11,15% - 943.375 persoane - au votat „NU”, fiind contra demiterii președintelui. Ads Din 2012, procedura de suspendare a președintelui României a fost simplificată, în sensul în care nu mai este nevoie de Curtea Constituțională pentru a se pronunța dacă motivul suspendării este justificat sau nu. Anularea probelor din dosare În februarie 2020, Curtea Constituțională a României decidea că interceptările făcute cu tehnica SRI în baza unui mandat de siguranță națională (MSN) emis de Înalta Curte erau neconstituționale. Astfel, erau eliminate complet din dosarele aflate în curs de judecată aceste probe. E vorba nu doar de dosarele de corupție, ci și de cele de crimă, viol , mită. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte PSD al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea , care a profitat din plin de decizia CCR. După ce fusese condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, a fost achitat de Curtea de Apel care a exclus toate probele DNA din dosar. Ads Anterior, în 2016, Curtea Constituțională a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală, iar, ulterior, în 2019, aceeași Curte a motivat scoaterea serviciilor din procedură prin faptul că protocoalele de colaborare erau ilegale, potrivit Europa Liberă. Completele de 5 judecători, neconstituționale În noiembrie 2018, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat completele de 5 judecători ca fiind constituite nelegal. Decizia a vizat hotărârile judecătorești definitive începând din 2014. Sesizarea CCR a fost făcută de fostul premier Viorica Dăncilă. Consecința a fost declanșarea unui val de contestări în anulare și mai mulți condamnați definitiv, precum Elena Udrea , Dan Șova, Alina Bica , Rudel Obreja etc., au ieșit din pușcării. Deocamdată pot face astfel de contestații doar cei care se încadrează în termenul de 30 de zile de la motivarea sentinței. Ads Ulterior, în virtutea deciziei CJUE privind supremația dreptului european, judecătorii de la Înalta Curte au condamnat-o pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare cu executare. Apărarea pensiilor speciale Pensiile speciale au fost de-a lungul timpului un subiect intens dezbătut în spațiul public și foarte exploatat de clasa politică. Au existat mai multe inițiative pentru eliminarea acestora, însă niciuna nu a avut efecte, fiind de mai multe ori blocată de Curtea Constituțională, a cărei componență este formată din foști parlamentari și, mai înainte de toate, de magistrați. După ce în februarie 2022 Parlamentul vota cu o majoritate covârșitoare eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, cu 357 de voturi „pentru”, CCR a decis că pensiile aleșilor rămân neatinse, motivând că parlamentarii au votat legea prea repede, fără să spună ce e o procedură de urgență. Șase judecători au votat în favoarea returnării pensiilor parlamentarilor și trei împotrivă. Propunerile ulterioare de a elimina pensiile speciale sau de a le supraimpozita s-au lovit, de asemenea, de Curtea Constituțională. Ads În urmă cu o săptămână, Curtea Constituțională a stabilit că impozitarea progresivă a pensiilor speciale este neconstituțională, deoarece contravine prevederilor Legii fundamentale. Astfel, prin decizia Curții, pensiile speciale pot fi impozitate doar cu cel mult 10%, așa cum se întâmplă și la pensiile bazate pe contributivitate. În consecință, decizia CCR anulează toată reforma pensiilor speciale. De asemenea, persoanele care au avut supraimpozit anul acesta pe pensie, cum este cazul magistraților proaspăt ieșiți la pensie, vor trebuie să primească banii înapoi, potrivit Euronews.ro . Invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă Pe 5 octombrie, Curtea Constituțională invalida candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă, lidera SOS România. Decizia Curții nu putea fi contestată, iar BEC urma să o scoată din cursă pe candidata extremistă. Ads Motivele invocate de CCR se refereau la afirmațiile făcute de Diana Șoșoacă de-a lungul timpului, legate de apartenența la UE și NATO, care ar fi adus lezarea unor articole din Constituție, mai exact cele care fac referire la tratatele de apartenență la cele două organizații, introduse în 2003. Două persoane au contestat candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale 2024: Amalia Bellantoni, fostă membră a partidului S.O.S. România, și Mihai Gheorghe Ursa. PNL și USR acuzau atunci că decizia Curții este una politică, influențată de PSD, pentru a-l avantaja pe liderul AUR, George Simion , candidat la prezidențiale, astfel încât acesta să ajungă în turul al doilea și să piardă cu Marcel Ciolacu . Ads Anularea alegerilor prezidențiale 2024 Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, ajungând în turul al doilea cu Elena Lasconi , candidata USR. Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit ulterior pentru a discuta pe marginea primului tur al alegerilor prezidențiale. În același timp, CCR cerea renumărarea voturilor din primul tur, iar după o renumărare parțială, a decis că ordinea candidaților care intră în turul al doilea nu a fost schimbată prin fraudă electorală, declarând valid primul tur al alegerilor. La câteva zile după, Administrația Prezidențială desecretiza documentele din ședința CSAT care arătau că independentul Călin Georgescu fusese favorizat de platforma TikTok, acesta nefiind tratat ca orice alt candidat la alegerile prezidențiale. În plus, documentele serviciilor secrete vorbeau despre imixtiuni ale unor „actori statali și non-statali” în primul tur, președintele Iohannis clarificând ulterior că este vorba despre Rusia. Documentele CSAT vorbeau și despre sume de bani distribuite de un anumit utilizator de TikTok pentru campania lui Călin Georgescu și despre mecanismele de promovare a candidatului. CCR s-a reunit din nou în ședință, când votul pentru turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora și a decis, pe 6 decembrie, anularea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral la o dată ulterioară. Decizia a atras un val de critici, atât din partea partidelor politicei cât și din partea opiniei publice, în contextul în care Curtea tocmai validase turul I și nu constatase nicio neregulă. Alegerile prezidențiale urmează să se reia, cel mai probabil, în lunile martie-aprilie. Curtea Constituţională este formată din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, 3 judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de Preşedintele României. Astfel, funcțiile în CCR sunt distribuite în mare parte pe criterii politice, în contextul în care majoritățile politice parlamentare din fiecare cameră numesc 6 din 9 judecători.