Al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franţa a înregistrat o participare ridicată la vot, de 26,3% până la prânz, depăşind recordurile anterioare din 1981, scrie Reuters. Alegerile au captat un interes public semnificativ datorită naturii sale
polarizante şi posibilei ascensiuni a partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) ca partid dominant. Dacă va avea succes, RN ar putea submina autoritatea preşedintelui Emmanuel
Macron, deşi este puţin probabil să obţină o majoritate absolută, ceea ce ar putea duce la un parlament fragmentat şi la o instabilitate prelungită în Franţa, a doua cea mai mare economie din zona
euro.

RN, condus de Marine Le Pen, ar putea forma primul guvern de extremă dreapta al Franţei de la Al Doilea Război Mondial, ceea ce ar avea implicaţii substanţiale pentru Uniunea Europeană. Macron,
răspunzând la o înfrângere recentă în faţa RN în alegerile pentru Parlamentul European, a convocat aceste alegeri anticipate, poziţionând guvernul său centrist împotriva RN şi a opoziţiei de
stânga.

Nemulţumirea alegătorilor faţă de problemele economice, inclusiv criza costului vieţii, a alimentat sprijinul pentru RN. Totuşi, RN este prevăzut să nu atingă majoritatea de 289 de locuri necesară
pentru a-l numi pe protejatul lui Le Pen, Jordan Bardella, ca prim-ministru. Pentru a contracara RN, alianţa lui Macron şi Frontul Nou Popular (NPF) de stânga şi-au retras strategic candidaţii din
cursele cu trei părţi.

În timpul campaniei de trei săptămâni, violenţa politică a crescut, fiind raportate peste 50 de agresiuni asupra candidaţilor şi susţinătorilor. Măsurile de securitate au fost sporite, cu 30.000 de
poliţişti desfăşuraţi în aşteptarea protestelor potenţiale în cazul în care RN câştigă.

RN şi-a extins baza de sprijin dincolo de bastioanele tradiţionale, abordând preocupările publice legate de bugetele gospodăriilor, securitate şi imigraţie. În ciuda eforturilor lui Macron de a-şi
prezenta alianţa ca fiind alternativa stabilă, agenda sa politică se confruntă cu provocări indiferent de rezultatul alegerilor.

Un guvern condus de RN ar putea complica rolul Franţei în UE şi ar ridica întrebări despre poziţia sa în problemele globale. În timp ce Bardella a indicat că RN nu va forma un guvern fără
majoritate, Le Pen a sugerat că ar putea încerca acest lucru dacă se apropie de pragul necesar. Având în vedere lipsa de experienţă a Franţei cu guvernele de coaliţie, ar putea apărea un guvern de
tranziţie pentru a gestiona treburile zilnice fără un mandat de reformă.

Politicile propuse de RN includ înăsprirea legilor privind imigraţia, expulzarea migranţilor ilegali şi scăderea vârstei de pensionare, în ciuda deficitului bugetar în creştere al Franţei.
Incertitudinea alegerilor a cauzat fluctuaţii în preţurile activelor franceze şi în sentimentul investitorilor, reflectând anxietăţile privind stabilitatea politică şi economică viitoare.