„Nemuritorul” din Belarus. Lukasenko a câştigat al saptelea mandat de preşedinte în urma alegerilor denunţate de opoziţia din exil ca o farsa şi un afront pentru democraţie

Aleksandr Lukaşenko a câştigat duminică un al şaptelea mandat de preşedinte al Belarus în urma unui scrutin prezidenţial denunţat ca o farsă şi un afront pentru democraţie, relatează dpa.Media de stat a relatat că Lukaşenko, în vârstă de 70 de ani, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a obţinut 86,8% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare anunţate de comisia electorală, scrie Agerpres .Cu politicienii de opoziţie fie în exil, fie încarceraţi, şi contracandidaţi văzuţi ca aprobaţi de stat, se anticipa că este inevitabil ca Lukaşenko să obţină un alt mandat de cinci ani la preşedinţie.Circa 6,9 milioane de oameni erau eligibili să voteze în fosta republică sovietică, iar prezenţa vot a fost de 85,7%, potrivit rezultatelor preliminare.Analistul politic Valeri Karbalevici, care a fugit în străinătate pentru că viaţa îi era în pericol, a declarat pentru dpa că rezultatele publicate în Belarus „nu au nicio legătură cu realitatea”. „Aparatul de putere decide asupra numerelor în avans”, a declarat el.Potrivit lui Karbalevici, Lukaşenko, care este la putere din 1994, nu ar avea şanse de victorie într-un scrutin cu contracandidaţi reali din rândul opoziţiei.În timp ce alegătorii încă mergeau la urne, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a condamnat într-o postare pe X „alegerile false”, pe care le-a numit un „afront flagrant pentru democraţie”.Totuşi, Lukaşenko, care a votat în capitala Minsk, a spus că Belarus nu are nevoie de aprobare din străinătate şi că nu contează pentru el dacă Uniunea Europeană recunoaşte alegerile sau nu.„Recunoaşteţi aceste alegeri sau nu, este o chestiune de gust. Îmi pasă prea puţin”, le-a spus Lukaşenko jurnaliştilor la Minsk.Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a felicitat luni pe omologul său belarus pentru „victoria convingătoare” la urne.„Victoria convingătoare la alegeri demonstrează în mod clar înalta dumneavoastră autoritate politică, precum şi sprijinul neîndoielnic al populaţiei faţă de orientarea statală pe care o urmează Belarusul”, i-a scris Putin lui Lukaşenko în mesajul său de felicitare, publicat pe site-ul Kremlinului, informează EFE.Putin a evidenţiat progresele înregistrate recent în consolidarea legăturilor de prietenie dintre Moscova şi Minsk şi a dat asigurări că activitatea comună va continua pentru dezvoltarea cooperării ruso-belaruse.„Vă doresc din tot sufletul noi succese în munca dumneavoastră în fruntea statului în beneficiul popor belarus frate, precum şi sănătate şi bunăstare”, a adăugat Putin.După alegerile din 2020, comisia electorală a anunţat că Lukaşenko a obţinut victoria cu 80,1% din voturi, la o prezenţă la vot de 84,4%. Acest lucru a declanşat proteste violente pro-democraţie în întreaga ţară, suprimate violente de regimul Lukaşenko cu ajutorul Rusiei.ONU estimează că 300.000 de persoane au părăsit Belarus de atunci. Activiştii pentru drepturile omului susţin că există peste 1.200 de deţinuţi politici în Belarus, care este în continuare ultima ţară din Europa care utilizează pedeapsa cu moartea.O parte din opoziţia politică în exil a cerut ca locuitorii din Belarus să boicoteze scrutinul, în timp ce alte tabere au spus că oamenii ar trebui să aleagă opţiunea „împotriva tuturor” de pe buletinul de vot. Sondajele efectuate de un institut de stat au arătat că 5,1% dintre votanţi au ales opţiunea în cauză.Susţinătorii liderei opoziţiei Svetlana Tivahanovskaia, pe care mulţi au văzut-o drept adevărata câştigătoare în 2020, au făcut apel la comunitatea internaţională să nu recunoască alegerea lui Lukaşenko ca preşedinte.Karbalevici susţine că Lukaşenko s-a prezentat drept un gardian al păcii şi stabilităţi, mai ales în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „Are acum sprijinul multora care au fost împotriva lui în 2020, dar care erau şi pe atunci pro-ruşi”, a spus el.Karbalevici a mai spus că serviciul secret KGB menţine un control strict asupra ţării şi că votanţii se tem de consecinţe grave chiar şi numai dacă citesc pe telefoane materiale critice la adresa guvernului.