Războiul din Ucraina, ziua 886. Blinken avertizează China cu privire la consecinţele suportului pentru industria de apărare a Rusiei / Orban acuză SUA de sabotarea Nord Stream şi critică politicile occidentale
Autor: Bianca Popa
Potrivit preşedintelui Zelenski, Rusia a lansat peste 700 de bombe aeriene şi 100 de drone Shahed asupra Ucrainei în cursul săptămânii trecute
Presedintele ucrainean a făcut apel la aliaţi să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acţiune şi echipamente de apărare aeriană, adăugând că „fiecare decizie concretă a partenerilor de a
consolida forţa noastră este în măsură să salveze vieţile oamenilor”.
Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au ucis 11 persoane şi au rănit 41 în ultima zi
Atacurile ruşilor împotriva a patru regiuni ucrainene au ucis 11 persoane şi au rănit alte 41 în ultima zi, au raportat autorităţile regionale la începutul zilei de 28 iulie.
Statul Major General: Rusia a pierdut 574.690 de soldaţi în Ucraina începând cu 24 februarie 2022
De asemenea, Rusia ar fi pierdut 8 344 de tancuri, 16 095 de vehicule blindate de luptă, 21 572 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 15 936 de sisteme de artilerie, 1 127 de sisteme de rachete
cu lansare multiplă, 906 sisteme de apărare aeriană, 363 de avioane, 326 de elicoptere, 12 766 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.
Potrivit unui oficial, aliaţii vor furniza Ucrainei 200 de unităţi de echipamente de evacuare în prima linie
La 27 iulie, Ucraina a obţinut un acord cu aliaţii săi pentru achiziţionarea a 200 de vehicule de evacuare, a declarat ministrul adjunct al apărării, Natalia Kalmykova. De asemenea, Ministerul
Industriilor Strategice lucrează pentru a se asigura că Ucraina poate produce astfel de echipamente pe plan intern.
Atac cu drone provoacă incendii la o rafinărie de petrol din regiunea Kursk, Rusia
În noaptea de 28 iulie, un atac cu drone în regiunea Kursk din Rusia a cauzat explozii, ducând la mai multe incendii, inclusiv unul la o rafinărie de petrol.
China neagă sprijinul acordat efortului de război al Rusiei în Ucraina
Ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, a negat ferm acuzaţiile conform cărora Beijingul sprijină efortul de război al Rusiei în Ucraina, în cadrul unei întâlniri cu Secretarul de Stat al SUA,
Antony Blinken, pe 27 iulie în Laos. Această negare vine în contextul unei scrutinizări crescânde din partea naţiunilor occidentale privind rolul Chinei în conflict.
În timpul discuţiilor de la marginea unei întâlniri a Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Wang a subliniat intenţia Chinei de a-şi proteja interesele şi a respins acuzaţiile din
partea Statelor Unite şi NATO. El a criticat naţiunile occidentale, în special SUA, pentru că ar fi exacerbat conflictul prin furnizarea de arme Ucrainei şi prin impunerea de sancţiuni asupra
companiilor chineze acuzate că ajută Rusia.
Relaţia Chinei cu Rusia s-a intensificat de la izbucnirea războiului în Ucraina în februarie 2022, Beijingul menţinându-se în postura de mediator. Emisarul Li Hui a fost trimis în Europa în efortul
de a media conflictul.
Deşi NATO a etichetat China drept un ”factor decisiv” al conflictului, Beijingul a respins constant afirmaţiile că ar sprijini efortul de război al Rusiei, susţinând că poziţia sa este transparentă
şi legitimă. Wang a reiterat că China se opune sancţiunilor unilaterale şi oricărei forme de constrângere, promiţând să ia măsuri decisive pentru a-şi proteja interesele.
China s-a abţinut de la a condamna invazia Rusiei şi a criticat NATO pentru neglijarea preocupărilor de securitate ale Rusiei. Cu toate acestea, Beijingul a subliniat, de asemenea, importanţa
respectării integrităţii teritoriale a tuturor naţiunilor, inclusiv a Ucrainei. Wang a reafirmat angajamentul Chinei de a promova discuţiile de pace între Rusia şi Ucraina, declarând că poziţia
Chinei asupra conflictului rămâne sinceră şi concentrată pe încurajarea dialogului.
Ministerul raportează o rată mare de revenire a soldaţilor ucraineni răniţi în serviciu
Ministerul Apărării raportează că peste 75% dintre soldaţii ucraineni răniţi revin în serviciu după ce au urmat un program de reabilitare. ”Am realizat un procent foarte mare de reabilitare de
înaltă calitate şi de revenire în serviciu. Partenerii noştri occidentali, acele ţări care nu au avut niciodată o asemenea experienţă, asemenea război, remarcă şi ei acest lucru,” a declarat un
reprezentant al ministerului în timpul unui briefing la Congresul de Medicină Militară şi Sănătate Mentală de la Kiev.
Blinken avertizează China cu privire la consecinţele suportului pentru industria de apărare a Rusiei
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a emis un avertisment sever către China în legătură cu sprijinul continuu pentru sectorul de apărare al Rusiei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, Blinken şi-a exprimat ”serioasa îngrijorare” faţă de susţinerea de către Republica Populară Chineză (RPC) a
capacităţilor de apărare ale Rusiei. El a subliniat că, dacă China nu ia măsuri pentru a aborda această ameninţare la adresa securităţii europene, Statele Unite vor lua măsurile adecvate ca
răspuns.
Orban acuză SUA de sabotarea Nord Stream şi critică politicile occidentale
unui terţ pentru a media încheierea războiului din Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
Orban a repetat acuzaţiile Rusiei conform cărora SUA şi Marea Britanie au fost responsabile pentru exploziile Nord Stream din septembrie 2022, care au deteriorat conductele ce conectează Rusia şi
Germania. În ciuda investigaţiilor în curs, nu s-au găsit dovezi concludente, iar Danemarca şi Suedia au închis cazurile în februarie 2024. Unele ţări occidentale au sugerat implicarea Rusiei, în
timp ce unii investigatori germani au indicat Ucraina, deşi Kievul neagă orice implicare.
Orban a criticat ţările europene pentru că au respectat cerinţele SUA, argumentând că sancţiunile şi preţurile ridicate la energie au afectat economia europeană. El a condamnat tăcerea Europei cu
privire la incidentul Nord Stream, descriindu-l ca un act de umilinţă şi supunere faţă de interesele americane.
Orban a criticat Polonia pentru că s-a aliniat strâns cu SUA şi a abandonat Grupul de la Visegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia şi Polonia, în favoarea unei noi axe politice care implică
Londra, Varşovia, Kiev, precum şi ţările baltice şi scandinave. El a acuzat Polonia de ipocrizie pentru că a criticat relaţiile economice ale Ungariei cu Rusia, în timp ce continuă să facă afaceri
cu intermediari ruşi.
Orban s-a poziţionat ca un mediator în conflictul Rusia-Ucraina, întâlnindu-se cu lideri globali importanţi, inclusiv preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele chinez Xi Jinping şi fostul
preşedinte american Donald Trump. El crede că pacea poate fi obţinută doar prin intervenţie externă, deoarece atât Ucraina, cât şi Rusia rămân hotărâte în convingerea că pot câştiga războiul.
Poziţia şi acţiunile lui Orban au atras critici din partea UE şi a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Blocarea repetată de către Orban a ajutorului pentru Ucraina şi retorica sa
pro-Kremlin au tensionat şi mai mult relaţiile Ungariei cu aliaţii săi europeni.