Scandalul Nordis, doar o alta criza de imagine pentru PSD. Cum si-au revenit social-democratii mereu dupa perioade de scadere în popularitate

Scandalul Nordis, care a luat din nou amploare odată cu reținerea Laurei Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă, afectează PSD , dar mai ales pe liderul Marcel Ciolacu și pe prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu , care se văd nevoiți să dea detalii presei în legătură cu relațiile acestora cu cuplul Vicol-Ciorbă. PSD nu trece însă pentru prima dată printr-o criză de imagine. De-a lungul anilor, partidul a fost zguduit de o serie de scandaluri și controverse, însă de fiecare dată a reușit să-și revină. De la înfrângerile în alegerile prezidențiale, până la incendiul Colectiv, care a dus la căderea lui Victor Ponta și până la Ordonanța 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă, PSD a reușit mereu să-și reclădească reputația și să confirme faptul că este cel mai mare partid din România. Alegeri pierdute și reveniri spectaculoase în perioada 1996 - 2016 În 1996, românii erau deja sătui de Ion Iliescu și de PDSR, fostul FSN și precursorul PSD. Situația economică să înrăutățise, ritmul privatizărilor nu a fost cel anticipat, iar oamenii deja doreau altceva. Ion Iliescu nu a mai fost capabil să mai câștige un nou mandat în fața lui Emil Constantinescu și, astfel, partidul înregistra o primă înfrângere, după 6 ani de dominație. Eșecul se extindea și la alegerile parlamentare, unde Convenția Democrată reușea să ia majoritatea, iar PDSR trecea în plan secund în Legislativ. Ads Situația s-a înrăutățit însă în perioada CDR, care nu a reușit să realizeze ceea ce a promis, iar pe fondul ascensiunii extremismului la finalul anilor 90, reprezentat de Corneliu Vadim Tudor , Ion Iliescu revenea la Cotroceni iar PDSR revenea în forță în parlament, în timp ce CDR se dezintegra. Astfel, PSD ateriza din nou în picioare. Din 2001, PDSR își schimbă numele în PSD. În 2004, premierul Adrian Năstase era cu adevărat președintele partidului, iar Ion Iliescu trecuse în plan secund. La alegerile prezidențiale din 2004, Adrian Năstase pierdea în fața lui Traian Băsescu, aflat în plină ascensiune, iar asta marca un lung șir de eșecuri prezidențiale pentru PSD, care se continuă până astăzi. Chiar dacă la prezidențiale PSD înregistra o înfrângere, la parlamentare, aceștia confirmau în continuare că sunt cel mai mare partid din România, cu aproape 37% din voturi, însă, incapabili de a forma o majoritate, alianța D.A. ajungea la guvernare cu sprijinul UDMR . Ads În 2008, la parlamentare, PSD obținea un scor similar cu cel al PDL -ului lui Traian Băsescu și, din nou, nu intra la guvernare. În 2009 venea o nouă înfrângere la prezidențiale pentru PSD, când Mircea Geoană pierdea în fața lui Traian Băsescu. Geoană avusese mai multe probleme în timpul campaniei electorale, care au culminat cu celebrul episod „vizita la Vântu”, din noaptea dinaintea dezbaterii electorale. Băsescu își reconfirma poziția la Cotroceni, iar PSD trebuia să mai aștepte încă 5 ani pentru încerca a accede, din nou, la cea mai înaltă funcție în stat. A urmat perioada USL, începând cu 2011, marcată de certuri cu partenerii de guvernare, PNL , însă asta nu a afectat atât de mult PSD, cât pe liberali. În 2014 Ponta pierdea în fața lui Klaus Iohannis , venit la șefia PNL într-o perioadă grea pentru partid, dar bucurându-se de sprijinul Diasporei. Se confirma handicapul PSD în raport cu votul din afara țării, însă Victor Ponta rămânea la Palatul Victoria , cel puțin pentru o perioadă. Ads Incendiul de la Colectiv, căderea lui Ponta și revenirea spectaculoasă din 2016 Incendiul de la Colectiv a avut loc pe 30 octombrie 2015 și a fost unul dintre cele mai grave accidente din istoria post-decembristă a României. Incendiul s-a soldat în total cu 64 de morți, 26 la locul incendiului, iar alte câteva zeci de persoane au murit în săptămânile care au urmat în spitalele din țară, din cauza infecțiilor nosocomiale, în absența unor condiții potrivite pentru tratarea marilor arși. În acea perioadă, Guvernul și Ministerul Sănătății declarau că nu au nevoie de ajutor extern pentru tratarea răniților și că aceștia au toate condițiile în România. În data de 1 noiembrie 2015 în Piața Universității din capitală a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului din clubul Colectiv unde au participat 8000 de persoane, ulterior mulțimea s-a îndreptat către local unde se mai aflau alte 2000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți. Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat un miting pentru demiterea acestuia în Piața Universității în ziua de 3 noiembrie 2015. Mitingul a adunat 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea , dar și a lui Cristian Piedone. Ads În urma manifestațiilor de stradă, pe 4 noiembrie 2015, Victor Ponta, cu întreg Guvernul României, și Cristian Popescu Piedone și-au anunțat demisiile din funcțiile pe care le dețin. Părea că este începutul sfârșitului pentru PSD, însă sub noua conducere a lui Liviu Dragnea , partidul avea să obțină cel mai bun scor de după 2000, luând peste 45% la alegerile parlamentare din 2016 și consolidându-se pe scena politică și în Parlament. Epoca Dragnea și Ordonanța 13 - perioada de disgrație pentru PSD Ordonanța de Urgență 13 a fost unul dintre cele mai controversate acte normative adoptate în „Epoca Dragnea” și era, practic, un proiect cu dedicație pentru liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea . Ordonanța dezincrimina parțial abuzul în serviciu. Astfel, abuzul în serviciu nu mai era infracțiune dacă prejudiciul era sub 200.000 de lei, presa și societatea civilă sesizând faptul că această modificare îi folosea direct lui Liviu Dragnea, care era la rândul său vizat într-un dosar de abuz în serviciu, pentru care avea să fie condamnat cu executare în 2019. Ads Adoptarea ei pe 31 ianuarie, 2017, la ora 22:00, fără consultare publică, a dus la izbucnirea celor mai mari proteste de după 1989, PSD suferind cea mai mare scădere de popularitate de până atunci. Astfel, pe fondul eforturilor de a scăpa de dosarele sale penale, Liviu Dragnea și, prin extensie, PSD, deveneau indezirabilii numărul 1 în România, păstrându-și însă intactă nucleul dur de alegători. PSD suferea o înfrângere de etapă la alegerile europarlamentare din 2019, când PNL, după o perioadă de cădere, obținea cele mai multe mandate de eurodeputați, iar pe scena politică urca USR . Lovitura de grație a venit în ziua imediat următoare pentru Liviu Dragnea, când a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în cazul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, iar PSD intra într-o nouă perioadă de reabilitare, planând, din nou, la fel ca în perioada lui Adrian Năstase, acuzația de corupție la adresa social-democraților. Ads Viorica Dăncilă și alegerile pierdute în 2019 După ieșirea în decor a lui Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă prelua frâiele partidului, însă prestația ei publică adăuga o doză de ridicol Partidului Social Democrat. Bâlbele, gafele și greșelile gramaticale făcute de fosta mână dreaptă a lui Liviu Dragnea o făceau să devină cea mai ironizată persoană din spațiul public. Cea de-a doua victorie a lui Klaus Iohannis din 2019, în fața Vioricăi Dăncilă, era una previzibilă, având în vedere că adversarul președintelui în funcție era unul slab pregătit și fără prea multă influență în partidul său. Totul a decurs conform planului, Viorica Dăncilă a ajuns în turul al doilea alături de Klaus Iohannis, demonstrând încă o dată forța electorală a PSD, care poate duce un candidat în turul al doilea, oricât de slab ar fi, însă a pierdut categoric în fața lui Iohannis. A fost și primul an în care nu s-a organizat nicio dezbatere televizată. Ads Iohannis obținea 66% din voturi și un număr record de voturi din Diaspora, 878.000, marcând astfel cea mai mare înfrângere din istoria PSD de până atunci. Atunci și-a început ascensiunea Marcel Ciolacu, care a devenit președinte al partidului și, ulterior premier, după ce alianța PNL- USR-PLUS a eșuat, iar PNL avea nevoie de un nou partener de guvernare. PSD în 2025. Dezastrul de la prezidențiale, scorul modest de la parlamentare și scandalul Nordis Istoria recentă a PSD arată că partidul poate oricând să revină după o criză majoră de imagine, iar scandalul Nordis este doar un altul dintr-un șir lung de episoade nefaste pentru social-democrați. PSD a reușit să scape de eticheta de partid „comunist” sau „bolșevic” atribuită în anii de după revoluție, a trecut peste „criza Colectiv” și și-a revenit după „Epoca Dragnea”, însă mereu această etichetă de „partid corupt” a rămas lipită de formațiunea politică, grație baronilor locali corupți sau, în cazul de față, colaborarea membrilor de partid cu un grup infracțional organizat, cum este compania Nordis. După dezastrul de la prezidențiale, când PSD nu a prins pentru prima dată locul în finala prezidențială, partidul a arătat că încă mai are resurse și și-a luat revanșa la alegerile parlamentare, ce-i drept, cu un scor foarte mic comparativ cu anii trecuți, însă nu este exclusă contribuția „ingineriilor electorale” ale PSD, pe care însuși liderul de la Timiș, Alfred Simonis , le povestea într-un TikTok cu Marcel Ciolacu, la eșecul din 24 noiembrie.

Scandalul Nordis, doar o alta criza de imagine pentru PSD. Cum si-au revenit social-democratii mereu dupa perioade de scadere în popularitate

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ