Dincolo de alegerile din toamnă-iarnă, coaliţia PSD-PNL se uită acum şi la cum să aducă bani la buget pentru că deficitul fiscal din 2024 va fi peste cel din 2023 şi ar putea chiar sări de 7% din PIB.

♦ Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul finanţelor Marcel Boloş au declarat, în mai multe rânduri, că încercarea guvernului de a majora veniturile publice nu va presupune creşteri de taxe. Dar excepţiile fiscale, câte au mai rămas, sunt în vizor.

Dincolo de alegerile din toamnă-iarnă, coaliţia PSD-PNL se uită acum şi la cum să aducă bani la buget pentru că deficitul fiscal din 2024 va fi peste cel din 2023 şi ar putea chiar sări de 7% din PIB. În ultimele luni, ceva s-a schimbat aproape imperceptibil: tonul. Majoritatea macroeconomiştilor nu văd cum ar putea scăpa businessul şi angajaţii de majorările de taxe, având în vedere situaţia complicată a bugetului. Doar că ei se aşteptau ca măsurile să fie anunţate după alegeri. Iată că sunt anunţate înainte şi aici a intervenit schimbarea de ton. Dincolo de disputa privind prezidenţialele, PSD şi PNL văd că victoria legislativă nu le poate scăpa. Opoziţia este fărâmiţată, iar fundamentele dogmatice atât de diferite încât este imposibilă formarea unei opoziţii unite. Or, sondajele arată că alianţa PSD – PNL va ieşi din alegeri cu o majoritate confortabilă de cel puţin 55%, aşa că nu mai are sens să faci un tabu dintr-un anume subiect, chiar şi unul sensibil, cum este fiscalitatea.

„Exclud categoric toate speculaţiile potrivit cărora guvernul ar pregăti creşteri de taxe. Exclus! Nu există niciun pachet cu astfel măsuri fiscale care să fi fost discutat în guvern sau în coaliţie”, a transmis, marţi, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Premierul şi ministrul finanţelor au vorbit, însă, în mai multe rânduri de eliminarea excepţiilor fiscale, câte au mai rămas. O bună parte din aceste excepţii au fost eliminate încă de la începutul anului 2024, aşa că ce rămâne este puţin probabil să aibă puterea să redreseze deficitul bugetar care va atinge, după toate calculele, la 7-8% din PIB în 2024.

Deficitul, conform angajamentelor europene, trebuia să ajungă în acest an deja la 3% din PIB, limita impusă de tratatele europene. Aşa cum arată şi execuţia bugetară, ţinta a devenit o poveste şi acum guvernul negociază cu Comisia Europeană un angajament pentru reducerea deficitului pe o perioadă de şapte ani, cu 0,74% din PIB pe an. Marcel Boloş a spus, la ultima sa apariţie la ZF Live, că, pentru a putea să continue negocierile cu Bruxelles-ul, guvernul trebuie să vină până în toamnă cu un plan fiscal, care, conform declaraţiilor din acest moment, ar putea să conţină, în cea mai mare parte, eliminarea unor nişe fiscale.

ZF a făcut o trecere în revistă a celor mai importante excepţii fiscale din acest moment, către care guvernul şi-ar putea îndrepta atenţia pentru reducerea deficitului bugetar.

Cea mai importantă este cota redusă de TVA pentru anumite produse şi servicii, care ar putea fi cea mai bună sursă de venituri la buget din aceste excepţii, spune consultantul fiscal Emilian Duca. În acest moment, după ce au fost eliminate mai multe cote reduse de TVA de la 1 ianuarie 2024, a mai rămas cota de 9% la alimente şi băuturi fără alcool sau zahăr adăugat, la medicamente şi apartamente mai ieftine de 120.000 de euro. De asemenea, mai este o cotă redusă de 5% pentru cărţi, ziare, reviste şi lemne de foc. Premierul Marcel Ciolacu a spus însă că guvernul nu se va atinge de cota redusă de TVA pentru alimente şi că va menţine plafonarea preţurilor la alimentele de bază.

„Dacă se măreşte TVA-ul la restaurante şi catering, nu prea cred că va exista alt efect vizibil decât migrarea către zona neagră şi gri.”, spune Emilian Duca.

Altă discuţie este plasată în zona regimului microîntreprinderilor, al căror plafon a scăzut deja de la 1 milion de euro la 500.000 de euro în venituri, pentru a beneficia de regimul fiscal: „Regimul fiscal favorabil probabil că se va diminua mai mult”, mai comentează Emilian Duca.

Scutirile de impozit pe venit şi a unei părţi din plata contribuţiilor la sănătate în construcţii, IT şi agribusiness mai completează lista excepţiilor fiscale din acest moment, împreună cu scutirea de impozit pentru profitul reinvestit şi plafoanele pentru impozitarea PFA-urilor.

Care sunt excepţiile fiscale care au rămas în picioare în 2024:

Cotele reduse de TVA

► 9% pentru alimente şi băuturi fără alcool şi zahăr adăugat; medicamente; locuinţe sub 120.000 euro; servicii hoteliere, panouri fotovoltaice;

►5% pentru cărţi, lemne de foc (până în 2029).

Regimul fiscal al microîntreprinderilor: impozit pe venit de 1% pentru întreprinderile care au afaceri de sub 60.000 de euro (cu unele excepţii) şi de 3% pentru cele cu afaceri între 60.000 şi 500.000 euro;

Scutirile de impozit pe venit ale salariilor mai mici de 10.000 lei brut şi reducerile la plata CAS din construcţii, IT şi agro;

Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit;

Impozitarea plafonată la nivelul de 60 de salarii minime pe economie pentru PFA-uri.