„Cei care ştiu un minim drept constituţional ştiu ca hotarârile Curţii Constituţionale nu pot fi revocate, prin urmare posibilitatea de a organiza un turul 2 nu exista”.

ContextPe 13 ianuarie 2025, Ilie Bolojan, președintele Senatului, a făcut o declarație în cadrul emisiunii Jurnalul de Seară de la Digi24. Acesta a afirmat: „Cei care ştiu un minim drept constituţional ştiu că hotărârile Curţii Constituţionale nu pot fi revocate, prin urmare posibilitatea de a organiza un turul 2 nu există. Dar pe un fond de nemulţumire se încearcă canalizarea acestei nemulţumiri într-un scop politic şi acesta este singurul efect, de a crea mase critice de tip electoral. Da, cu toată corectitudinea, nu se poate reveni, din punct de vedere legal, la astfel de situaţie”. Sursa afirmației: Digi24 , min. 03:27 Declarația sa a venit în contextul dezbaterilor publice privind anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din România, o decizie care a generat întrebări legate de legalitate și constituționalitate. Decizia anulării a fost luată de Curtea Constituțională (CCR) în 6 decembrie 2024.Ce verificăm?Dacă hotărârile Curții Constituționale pot fi revocate.VerificareConform articolului 147 alineatul (4) din Constituția României, „deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor” .În contextul alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a decis , în 6 decembrie 2024, anularea întregului proces electoral și reluarea acestuia în integralitate (adică nu doar turul al doilea), solicitând Guvernului să stabilească o nouă dată pentru alegeri. Această decizie a fost luată în urma unor suspiciuni de implicare externă și nereguli în procesul electoral.Astfel, afirmația lui Ilie Bolojan este susținută de cadrul constituțional și de decizia CCR, care a dispus reluarea întregului proces electoral, fără posibilitatea organizării doar a turului al doilea.Pentru o mai bună înțelegere a situației, l-am consultat pe Ștefan Alexandru , avocat partener în cadrul SCA Chiriță și Asociații, cu experiență în drept penal, drept constituțional și drepturile omului. Acesta a oferit o explicație detaliată privind imposibilitatea revocării hotărârilor Curții Constituționale:„Hotărârile Curţii Constituţionale nu pot fi revocate.În principiu, pentru a se putea exercita vreo cale de atac, regimul căilor de atac trebuie să fie reglementat legal. Or, în cazul Curţii Constituţionale (care nu este o instanţă de judecată) nu este reglementat vreun regim al căilor de atac.Pe de altă parte, în principiu, soluţionarea căilor de atac este de competenţa unui organ superior (sunt extrem de puţine situaţiile în care căile de atac ar fi soluţionate de un organ egal în grad sau chiar de către emitent, iar în acele cazuri sunt strict reglementate). Or, în cazul Curţii Constituţionale, nu există vreun organ sau for superior.Prin urmare, deşi nu există vreo normă juridică prin care să se fi statuat explicit că hotărârile Curţii Constituţionale ar fi definitive şi irevocabile, în lipsa unor dispoziţii legale care să permită controlul jurisdicţional al hotărârilor, ele nu pot fi desfiinţate.S-ar putea specula în jurul faptului că Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede explicit două situaţii în care actele Curţii Constituţionale sunt definitive:Art. 31 alin. (1): Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie.Art. 36: Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.Or, în cadrul dispoziţiilor referitoare la Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României nu a fost prevăzut caracterul definitiv al hotărârilor.Cu toate acestea, şansele de reuşită ale vreunui demers rămân extrem extrem de reduse, din cauza celor arătate în primele aliniate şi a faptului că voinţa legiuitorului a fost aceea ca actele Curţii să nu poată fi atacate şi/sau contestate în vreo procedură jurisdicţională”.Explicația ne arată că hotărârile Curții Constituționale din România nu pot fi anulate prin vreo cale de atac juridică. Aceasta se datorează mai multor motive:Lipsa unei reglementări legale. Nu există în lege un mecanism sau o procedură care să permită contestarea deciziilor Curții Constituționale.Curtea nu are un superior ierarhic. În general, contestațiile sunt soluționate de o autoritate mai înaltă, dar Curtea Constituțională este cea mai înaltă autoritate pe probleme de constituționalitate, deci nu există un organ superior care să-i reanalizeze hotărârile.Deciziile sunt considerate definitive și obligatorii. Deși legea prevede explicit caracterul definitiv al unor decizii ale Curții (cum ar fi cele legate de neconstituționalitatea unei legi sau conflictele juridice între autorități), chiar și acolo unde acest lucru nu este scris expres, hotărârile rămân definitive.Am primit o declarație și din partea lui Cristian Dănileț, magistrat și profesor de drept: „Nu, hotărârile CCR nu pot fi contestate, apelate, revizuite, revocate. O cale de atac trebuie prevăzută în lege. Or, nici Constituția, nici Legea CCR 47/1992 nu prevăd o atare posibilitate. Așadar, Curtea nu poate greși. Asta pentru ca ea însăși stabilește ce e aceea „greșeală”. Cuvântul său e la același nivel cu puterea Constituției: e obligatoriu de urmat”.ConcluzieDeclarația președintelui Senatului, Ilie Bolojan, este adevărată: hotărârile Curții Constituționale din România nu pot fi revocate. Constituția și legislația în vigoare stabilesc că deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, deoarece nu există o cale de atac sau o autoritate superioară care să le reanalizeze. În contextul deciziei din 6 decembrie 2024, legea arată că organizarea doar a turului al doilea nu este posibilă.

„Cei care ştiu un minim drept constituţional ştiu ca hotarârile Curţii Constituţionale nu pot fi revocate, prin urmare posibilitatea de a organiza un turul 2 nu exista”.

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ