„Cum arata planul de pace al UE pentru Ucraina, de fapt?”. Dezvaluirile unui general si ale unui europarlamentar

După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, oficialii implicați direct sau indirect în conflictul din Ucraina au început să vorbească public mai des despre necesitatea încheierii războiului declanșat în 2022. SUA , Rusia și Ucraina par a fi actorii principali implicați în restabilirea păcii, în timp ce rolul și strategia liderilor UE încă lasă loc de semne de întrebare și interpretări. În 2025, Volodimir Zelenski a avut mai multe discuții cu liderul de la Washington . În paralel, președintele ucrainean s-a consultat și cu liderii europeni. Printre ei, Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron . „Susținem Ucraina!”, este mesajul generic transmis de președinta Comisiei Europene și președintele Franței care, potrivit celor mai recente sondaje, ar mai beneficia de doar 18% încredere din partea populației, record negativ pentru oficialul de la Paris. Și totuși, care este strategia Uniunii Europene, construcție politică și economică în care există multe interese divergente? Ads Generalul Alexandru Grumaz: „La nivelul UE nu există un plan de pace pentru Ucraina, asta e clar” Generalul în rezervă, cu trei stele, Alexandru Grumaz , crede Uniunea Europeană nu are un plan de pace fezabil pentru Ucraina, cu direcții clare. Astfel, responsabilitatea mai mare pică pe umerii mediatorului american. „Europa caută un plan de pace, la ora actuală, pentru relația cu Ucraina. Nu există un plan de pace, la ora actuală, e clar. Există încercări de a sprijini Ucraina cu tehnică militară și muniții și, de asemenea, financiar, pentru a suporta recesiunea în care se află la ora actuală Ucraina. Să vedem ce ne va spune Cartea Albă a Apărării Uniunii Europene, ce va rezulta din discuțiile pe care oficialii europeni le vor avea la Bruxelles zilele acestea. Sunt foarte mulți pași de făcut pe linia creionării unui răspuns coerent al Uniunii Europene”, a declarat Grumaz pentru Ziare.com . În cazul Uniunii Europene este dificil în a ajunge la un consens, vizavi de conflictul ruso-ucrainean, din cauza percepțiilor foarte diferite ale statelor membre, subliniază Grumaz. Ads „Știm că sunt țări precum Clubul Dunării - adică Ungaria, Cehia , Croația, Slovacia, care au afinități față de liderul de la Kremlin și prin care Putin speră blocarea unor angajamente ale Uniunii Europene. Este complicat la ora actuală, se fac tot felul de încercări de a ocoli blocajele pe care anumite țări din UE le încearcă asupra propunerilor Comisiei Europene, a lui von der Leyen”, a mai punctat analistul geopolitic. Maria Grapini , europarlamentar: „Președința Comisiei Europene și președintele Franței susțin înarmarea Ucrainei. În Parlamentul European nu există o poziție unitară” Maria Grapini , europarlamentar din partea PSD , confirmă pozițiile divergente de la nivelul UE referitoare la optica privind restabilirea păcii: fie prin sprijinirea militară a Ucrainei, fie prin descurajarea înarmării armatei lu Zelenski. Ads „Astăzi și mâine există Consiliu, cu două subiecte pe masă, Competitivitatea și Apărarea, nu înarmarea. Sigur că noi, cel puțin o parte din Parlamentul European, am susținut ca acele 800 de miliarde de euro vehiculate pentru a ne crea ceea ce avem nevoie, produse pentru apărare, să nu fie luate de la Coeziune. Ceea ce apare în spațiul public nu este chiar riguros. Și Comisia Europeană înțelege că trebuie să pledăm pentru pace. Însă, condiționarea păcii este foarte importantă. Eu nu am fost de acord, din poziția mea de vicepreședinte al Comisiei pentru piață internă, ca banii aceștia, 800 de miliarde de euro, să fie folosiți pentru importuri din țări terțe, ci utilizând banii în statele membre. Câțiva șefi din UE, în mod deosebit Franța, susțin în continuare înarmarea Ucrainei. Președinta Comisiei Europene susține la fel, că nu putem lăsa Ucraina să fie atacată. Aici este nodul cordial, încă nu știm cum se va tăia. Ideea este că noi, România, suntem la marginea războiului și avem un mare interes de pace, a unei păci pe termen lung, o pace durabilă. Pe de o parte, vorbim despre o poziție clar exprimată de Comisia Europeană. Pe de altă parte, în Parlamentul European nu există o poziție unitară”, a precizat Grapini pentru Ziare.com . Ads Maria Grapini: M-am bucurat când am văzut că prin intermediul domnului președinte Trump se încearcă stabilirea acestui acord de pace” Maria Grapini privește cu deschidere demersurile făcute de președintele Trump în vederea stabilirii unui armistițiu, în primă fază. „Toate pozițiile mele în Parlamentul European, înainte de a fi ales Donald Trump, acestea erau: vreau pace, vreau să văd că diplomația nu e corigentă, vreau să se trateze întotdeauna prin încercarea de a face pace, pentru că mor oameni și de o parte, și de alta. M-am bucurat când am văzut că, prin intermediul domnului președinte Trump, se încearcă stabilirea acestui acord de pace, precedat de un armistițiu. Sigur că, istoric, știm și noi ce am pățit la diverse încheieri de pace, dar soluția trebuie să fie pacea: au murit prea mulți oameni, s-au distrus prea multe obiective și economice, și strategice. De aceea, eu sunt unul dintre cei care pledează pentru pace”, a declarat europarlamentarul. Ads „Nu e vorba despre Ucraina, în aceste discuții, cât este vorba despre relația dintre SUA și Rusia” Potrivit generalului Grumaz, discuția dintre Trump și Putin trebuie privită dincolo de comunicate și de știrile de pe agențiile de presă. Ucraina a fost doar unul dintre subiectele abordate de către cei doi șefi de state, avertizează generalul. „Nu e vorba despre Ucraina în aceste discuții, cât este vorba despre relația dintre SUA și Rusia. Expiră Tratatul START în 2026. Ce facem cu arsenalele nucleare? Ce facem cu China , care are un arsenal impresionant? Ce facem cu statele care vor un arsenal nuclear, cum sunt Coreea de Sud, Japonia , Polonia ? Asta e problema”, a transmis Grumaz. „Putin a făcut concesii minore” prin discuția cu Trump Ads Până la stabilirea unei păci durabile este cale foarte lungă, avertizează analistul militar. „Dacă vorbim despre pacea durabilă în Ucraina, aceasta va veni mai târziu. Amândoi liderii au fost de acord că trebuie să încheie o pace durabilă. Au specificat acest lucru inclusiv prin intermediul comunicatelor de presă transmise de Casa Albă și Kremlin. Dar adevărul este că Putin a făcut concesii minore, inclusiv o pauză de la vizarea infrastructurii energetice din Ucraina, ceea ce a făcut ca America să-i propună lui Zelenski să preia toată infrastructura energetică, având în vedere faptul că aceasta ar fi o un fel de garanție de securitate. De asemenea, Casa Albă a susținut că s-a discutat oprirea conflictului din Marea Neagră. În plus, s-a discutat despre o eventuală cooperare în Orientul Mijlociu și, bineînțeles, agenda dialogului Rusia - Statele Unite , o relație bilaterală îmbunătățită. Ads La ora actuală, nu este clar momentul în care se va putea semna acest acord de încetare a focului de-a lungul liniei frontului, așa cum a cerut Zelenski. Trump a spus că a avut o conversație foarte bună, că sunt pe drumul cel bun, după care a continuat cu o declarație dată după discuția cu Zelenski. Dar aceste discuții de pace vor fi reluate probabil săptămâna viitoare, la Riad, în Arabia Saudită”, a declarat generalul. Măsuri sporite de securitate în Flancul Estic al NATO pentru state ale UE Între timp, pe măsură ce ne apropiem de o încetare a focului în Ucraina, statele membre ale UE, în special cele din Flancul Estic al NATO, își consolidează securitatea. „Țările Uniunii Europene pregătesc creșteri ale cheltuielilor de apărare, temându-se că Rusia, în urma discuțiilor și negocierilor cu Casa Albă, va continua să agreseze Flancul Estic - statele baltice, dar chiar și România sau Republica Moldova . Oficialii din Regatul Unit și Uniunea Europeană au avut o întâlnire cu posibila confiscare a bunurilor rusești, înghețate - banii din dobânzi, pe care vor să-i folosească pentru înarmarea Ucrainei. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, au declarat că intenționează să se retragă dintr-un tratat de interzicere a minelor antipersonal, spunând că au nevoie de flexibilitate pentru a apăra teritoriul NATO de Rusia. Este clar că-și fortifică granițele și această ieșire din tratat înseamnă că le pot planta de-a lungul frontierelor”, a concluzionat Alexandru Grumaz. Ce este Tratatul START Tratatul START (Strategic Arms Reduction Treaty) este un acord bilateral încheiat între SUA și Rusia, menit să prevină o cursă a înarmării între cele două puteri și astfel, să asigure stabilitatea strategică. START 1, semnat în 1991, intrat în vigoare în 1994, a fost primul acord major de reducere a armelor nucleare strategice după Războiul Rece. În prezent, New START se află în vigoare. A fost semnat în 2010, a început să-și producă efectele din 2011 și a fost prelungit în februarie 2021 de SUA și Rusia până la 5 februarie 2026, ultima prelungire posibilă fără renegociere. În februarie 2023, Rusia a „suspendat” participarea la tratat, prin invocarea politicii „ostile” a SUA legată de războiul din Ucraina, dar a precizat că nu se retrage complet și va respecta limitele numerice. Inspecțiile reciproce au fost oprite, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența. Viitorul tratatului va fi stabilit de către Trump și Putin. Ce sunt minele antipersonal Armele antipersonal sunt dispozitive explozive concepute pentru a răni sau ucide persoane, nu pentru a distruge echipamente sau infrastructură. Acestea explodează la contact sau presiune și sunt folosite pentru a proteja zone strategice, însă afectează adesea civili după conflicte. Sunt arme mici, dar cu impact devastator asupra indivizilor. Utilizarea minelor antipersonal este controversată și reglementată de Convenția de la Ottawa (1997), care interzice aceste dispozitive, convenție semnată de peste 160 de țări, dar nu și de state precum SUA, Rusia și China.

„Cum arata planul de pace al UE pentru Ucraina, de fapt?”. Dezvaluirile unui general si ale unui europarlamentar

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ