Tánczos Barna îl contrazice pe Bolojan: Nu sunt motive pentru majorarea taxelor. Nu as prognoza în niciun caz o recesiune

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat joi că, deocamdată, nu este necesară o majorare a taxelor în România. Potrivit acestuia, reforma fiscală va fi discutată abia în a doua jumătate a anului, iar prioritatea rămâne controlul cheltuielilor publice. Întrebat, în cadrul unui interviu la Digi24 , despre riscul ca România să fie retrogradată de agențiile de rating, Tánczos Barna a răspuns că un astfel de scenariu nu este iminent. „Nu se va întâmpla cu siguranță luna viitoare. Îngrijorările persistă, întrucât traversăm un an dificil din punct de vedere economic și fiscal, nu doar în România, ci în întreaga Europă”, a spus Tánczos Barna. Tanczos Barna nu ar prognoza în niciun caz o recesiune Întrebat despre un risc de recesiune, Tanczos a declarat că nu ar „prognoza în niciun caz o recesiune”: „Am văzut și ieri cât de fluide, cât de mișcătoare sunt aceste măsuri, aceste tendințe. Pentru că Statele Unite ale Americii au făcut un pas înapoi, lucrurile sunt într-o evoluție foarte rapidă și ce este extrem de neobișnuit acuma pentru întreaga lume este viteza cu care se schimbă, se modifică anumite lucruri anunțate, puse în practică, revocate, suspendate”. Cum ne afectează taxele lui Trump: Bursa a trecut pe roșu. Taxa pe stâlp e unică în lume și pică foarte prost. Promisiuni ridicole de la Guvern Ministrul a subliniat importanța pentru România a menținerii sub control a deficitului bugetar, afirmând că situația din februarie a fost mai bună decât cea de anul trecut în aceeași perioadă: „Sunt specialiști care spun că suntem în grafic și, desigur, vor fi și voci care vor susține contrariul. Important e să ținem sub control cheltuielile și să investim eficient.” Despre tarifele lui Trump: Pe termen scurt nu așteptăm scumpiri, pe termen lung pot apărea ieftiniri Tanczos Barna afirmă că pe termen scurt nu sunt de aşteptat „scumpiri imediate”. „Pe termen mediu şi lung, nu ştim cum se va termina această dispută între China şi America, dar anumiţi specialişti prognozează inclusiv o reducere a preţurilor la bunurile aduse din China, dacă piaţa americană se închide acolo, iar China trebuie să se reorienteze, de exemplu, spre pieţele din Europa. Referitor la posibilitatea creșterii taxelor, în cazul în care nu se vor reduce cheltuielile, Tánczos a transmis că nu se ia în calcul o astfel de măsură în viitorul apropiat. „Nu suntem aproape de o majorare de taxe. Reforma fiscală este parte din angajamentele asumate prin PNRR și va fi analizată în a doua parte a anului, dar acum nu este nevoie de o astfel de intervenție”, a punctat Tánczos Barna. Bolojan, despre creșteri de taxe și impozite În schimb, președintele interimar Ilie Bolojan a atras atenția că evitarea unor majorări de taxe depinde de succesul reformelor și de atragerea fondurilor europene. „Dacă nu se reduc cheltuielile publice, dacă nu sunt atrași banii europeni și dacă nu încurajăm munca, vom ajunge inevitabil la creșteri de taxe și impozite.”, a spus miercuri Bolojan. Bolojan vorbește despre creșteri de taxe și impozite și anunță condițiile Tot el a criticat lipsa de transparență a autorităților față de mediul economic în ceea ce privește măsurile pregătite. „Când nu consulți mediul de afaceri și iei decizii peste noapte, generezi perturbări serioase. Dacă nu acționăm hotărât pentru implementarea reformelor, este doar o chestiune de timp până la ajustările fiscale”, a precizat Bolojan. Guvernul accelerează împrumuturile În primele trei luni ale anului 2025, Ministerul Finanțelor a reușit să acopere aproximativ 40% din necesarul brut de finanțare al Guvernului, care este estimat la 232 de miliarde de lei, arată o amplă analiză publicată de portalul Curs de Guvernare . Guvernul Ciolacu 2 a împrumutat circa 94 de miliarde de lei, cu 16 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. O mare parte din finanțare a venit de pe piața internă, dar și împrumuturile externe au jucat un rol important, chiar dacă au fost obținute în condiții mai dificile decât în 2024, cu dobânzi mai mari și sume mai mici atrase decât cele planificate. Pe plan extern, România s-a confruntat cu oferte mai slabe și costuri mai ridicate ale împrumuturilor, din cauza volatilității internaționale și a pierderii de credibilitate pe fondul unui deficit bugetar ridicat. Emisiunile de euroobligațiuni din februarie și martie 2025 s-au desfășurat în condiții mai nefavorabile decât în trecut, reflectând inclusiv incertitudinile politice interne. România a fost nevoită să accepte dobânzi semnificativ mai mari, comparabile sau chiar mai ridicate decât ale unor țări cu ratinguri mai slabe, ceea ce evidențiază deteriorarea percepției externe asupra riscului suveran. Pe piața internă, împrumuturile au atins peste 55 miliarde de lei, cu o contribuție semnificativă din partea populației, care a finanțat statul cu aproape 14 miliarde de lei prin programele Fidelis și Tezaur.

Tánczos Barna îl contrazice pe Bolojan: Nu sunt motive pentru majorarea taxelor. Nu as prognoza în niciun caz o recesiune

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ