Dr. Alexandru Ciuca, MedLife: „Nasul trebuie lasat sa respire!”

Medicina este frumoasă, dar are provocările ei şi, indiferent de specialitatea pe care şi-o aleg, medicii, se pregătesc să facă faţă cu brio.Distribuie pe FacebookDistribuie pe XDistribuie pe EmailDr. Alexandru Mihai Ciucă , medic primar ORL în cadrul Hyperclinicii MedLife Floreasca a mărturisit că una dintre cele mai mari provocări din practica ORL o reprezintă automedicaţia: „Pacienţii tind să-şi administreze tratamente incorecte sau excesive, adesea sub influenţa informaţiilor din mediul online. Aceasta a dus la un consum exagerat de antibiotice, cu consecinţe nefaste”, a spus dr. Ciucă. Anatomia l-a atras pe dr. Alexandru Mihai Ciucă încă din copilărie. „Întotdeauna am fost fascinat de anatomie, precum şi de felul în care funcţionează corpul uman. Fiind copil, petreceam ore întregi studiind atlase de anatomie, mai ales că în acea perioadă nu aveam acces la multe modalităţi de a petrece timpul liber, astfel încât cărţile rămâneau cea mai bună sursă de entertainment” , a spus medicul . Alegerea specializării ORL a venit natural datorită diversităţii patologiei: „Am ales ORL datorită flexibilităţii acestei specialităţi, care permite practicarea acesteia atât în mediul spitalicesc, cât şi în cabinet, unde o bună parte a patologiei ORL se poate aborda şi rezolva. Nu în ultimul rând, heterogenitatea pacienţilor este o caracteristică a acestei specialităţi, abordând toate categoriile de vârstă," a spus dr. Alexandru Ciucă. Medicul nu regretă alegerea făcută, pune multă pasiune în munca sa şi nu uită niciodată că în faţa lui se află un om, nu doar un pacient, aşa că îşi manifestă empatia şi încearcă să aplice cât mai corect şi mai bine ceea ce ştie şi a învăţat de-a lungul timpului. Rinitele şi rinosinuzitele sunt printre cele mai frecvente boli infecto-inflamatorii ale tractului respirator superior. Dr. Ciucă susţine că în cadrul Hyperclinicii MedLife Floreasca se întâlneşte foarte des cu patologia rinosinusală. „Această patologie deţine ponderea majoritară a cazurilor pe care le vedem şi tratăm. Din practica de zi cu zi, constat că există o creştere a cazurilor de afectare rinosinusală în ultimii ani, în special în contextul pandemiei COVID-19, care, pe de-o parte a generat direct o afectare mai intensă şi de mai lungă durată a mucoasei rinosinusale, pe de altă parte purtatul măştilor, atât de necesar în acea perioadă a generat la rândul său o creştere a cazurilor de rinită sau chiar rinosinuzită. Mediul urban şi poluarea sunt, de asemenea, factori care generează o creştere continuă a cazurilor”, a subliniat medicul. În opinia specialistului, schimbările climatice, cu variaţiile bruşte de temperatură de la zi la noapte sau de la o zi la alta, pot fi implicate în asemenea modificări. Iar rinitele alergice, denumite şi febra fânului, se reactivează adesea în anumite sezoane: primăvara, vara şi/ sau începutul toamnei şi provoacă simptome precum strănutul, nasul înfundat, curgerea nasului, ochi lăcrimaţi şi mâncărime la nivelul nasului, ochilor sau cerului gurii. Rinita alergică vs. rinita non-alergică Rinita alergică este declanşată de factori externi precum praful, polenul sau mucegaiul. Spre deosebire de aceasta, rinita non-alergică poate avea multiple cauze, de la infecţii virale la poluare sau fumat. Aproape 1 din 3 adulţi din SUA şi mai mult de 1 din 4 copii din SUA au raportat că au avut o alergie sezonieră, eczeme sau alergii alimentare în 2021, potrivit datelor Centrului Naţional pentru Statistică în Sănătate al CDC . „ Dacă simptomele apar sezonier şi se ameliorează cu tratament antialergic, pacientul ar trebui să suspecteze o rinită alergică şi să consulte un specialist," a precizat medicul, explicând că unele rinite alergice pot fi sezoniere (ex., rinita alergică cu sensibilizare la ambrozie → vara târzie, începutul toamnei sau la polenul de graminee → mai - iunie). Rinitele non alergice reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei nasului, fără un trigger specific ca la cele alergice. Cele mai frecvente dintre ele sunt de etiologie virală, care vin însoţite şi de alte simptome (febră, odinofagie, curbatură) şi de cele mai multe ori se remit spontan doar cu medicaţie simptomatică, însă există şi alte cauze: medicamentoase (abuzul de vasoconstrictoare), toxice (la anumite categorii profesionale), fumatul, poluarea, sarcina, hormonale etc. Acestea nu au o simptomatologie intermitentă cu declanşare bruscă la contactul cu diverşi factori şi nici nu se remit cu tratament antialergic, precum rinitele alergice. „Unii pacienţi sunt cunoscuţi şi cu alte alergii în special medicamentoase, sau cu astm bronşic, însă în majoritatea cazurilor, ei se adresează prima dată medicului ORL pentru o răceală persistentă, care nu se ameliorează cu automedicaţia simptomatică”, a precizat dr. Ciucă. Există şi o formă specială a rinitei alergice, numită rinita alergică locală, în care simptomatologia este complet sugestivă pentru o rinită alergică, în schimb toate testele efectuate sunt negative. De asemenea, rinita alergică poate evolua spre o formă de rinosinuzită cronică, aşa numita rinosinuzită cu polipoză nazală, de aceea este foarte importantă monitorizarea endoscopică periodică a pacienţilor cunoscuţi cu rinita alergică. Sinuzita: acută vs. cronică O altă afecţiune prezentă adesea în cabinetele medicilor ORL este sinuzita – fie că este acută, fie cronică. Sinuzita acută se defineşte ca o inflamaţie de etiologie infecţioasă, virală sau bacteriană a sinusurilor paranazale, care durează maxim 4 săptămâni. „Cel mai adesea discutăm de sinuzitele catarale acute, de etiologie virală (aşa numitul guturai comun), care se manifestă prin rinoreea apoasă, strănut, obstrucţie nazală, cefalee şi plenitudine facială, febra şi uneori curbatură. O mică parte din aceste sinuzite acute se suprainfectează şi se transformă în aşa numitele sinuzite supurate, când rinoreea devine purulentă, cu aspect galben, uneori verzui sau maroniu, durerea la nivel facial este mai puternică la fel şi obstrucţia nazală”, a explicat dr. Alexandru Ciucă. În cazul sinuzitelor catarale, tratamentul, simptomatic şi local nazal (lavajul foselor nazale şi folosirea unui dezobstruant nazofaringian) sunt suficiente în majoritatea cazurilor. Antibioticele sunt recomandate doar în cazurile supurate. Pe de altă parte, sinuzita cronică durează peste 12 săptămâni, fiind un proces inflamator al sinusurilor paranazale. „Cel mai adesea, sinuzita cronică continuă un episod acut al unei sinuzite, însă poate avea şi alte cauze (rinită alergică, cauze dentare, locul de muncă, poluarea etc). O formă aparte de rinosinuzită cronică este rinosinuzita cronică cu polipoza nazală, în care mucoasa ce tapetează fosele nazale şi sinusurile degenerează şi capătă un aspect polipos, gelatinos şi care se manifestă iniţial prin hiposmie/ anosmie (scăderea/ pierderea mirosului) şi ulterior obstrucţie nazală care poate evolua până la a fi completă” , a spus medicul. „Din păcate foarte mulţi pacienţi folosesc automedicaţia, care în cele mai multe cazuri este fie insuficientă, fie greşit aplicată, în special în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, foarte mulţi pacienţi autoadministrându-şi antibiotic în rinosinuzite catarale virale, uşoare fără niciun beneficiu real, însă cu consecinţe negative în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice dezvoltată”, a atras atenţia medicul ORL. Uneori, când simptomatologia persistă sau se agravează în ciuda unui tratament corect, este necesară intervenţia chirurgicală. „ Tehnicile endoscopice transnazale sunt eficiente, oferind o recuperare mai rapidă decât metodele clasice", a precizat medicul. De asemenea, tratamentul chirurgical este indicat şi atunci când se suspicionează o complicaţie a unei sinuzite acute, complicaţii care pot fi severe şi uneori pot pune viaţa pacientului în pericol. Atenţie la antibiotice! În privinţa tratamentului acestor afecţiuni, medicul a afirmat că observă „o creştere a cazurilor complicate sau rezistente la tratament, din cauza automedicaţiei defectuoase sau insuficiente”. În România, anul 2021 a fost o şansă ratată pentru reducerea consumului de antibiotice, după cum arată raportul INSP din 2022 despre „ Consumul de Antibiotice, Rezistenţa Microbiană şi Infecţii Asociate Asistenţei Medicale în România ”. Cu toate că în anii 2020-2021 consumul de antibiotice a scăzut cu 1,2% faţă de 2019, această situaţie poate fi considerată o şansă ratată în privinţa unei reduceri mult mai substanţiale, aşa cum s-a întâmplat în aproape toate statele UE/ EEA (media scăderii la nivel european fiind de 17,8%). În 2022 consumul de antibiotice a crescut semnificativ faţă de anii anteriori, fenomen comun statelor europene; în România volumul consumului a fost cu 11,6% mai ridicat faţă de cel al ultimului an prepandemic, 2019. Dr. Alexandru Ciucă a precizat că „mult cunoscutul consum exagerat de antibiotice din fericire a mai fost temperat în România prin cadrul legislativ din 2024." Tratamentul corect si eficient al rinosinuzitelor este foarte important. În lipsa acestuia pot apărea variate complicaţii la distanta, cum ar fi faringitele, otitele, laringitele, bronsitele, traheobronşitele şi chiar astmul bonsic, patologii ce pot fi declanşate sau exacerbate de o patologie rinosinusală trenantă. „În practica zilnică vedem mulţi pacienţi care se prezintă pentru o durere în gât, răguşeală sau o otalgie fără o cauză locală evidentă; sau pentru tuse trenantă, la care medicul internist sau pneumolog nu găseşte o cauză locală specifică”, a spus medicul. Igienizarea nasului, o altă provocare O altă provocare cu care medicii ORL se întâlnesc în practică o reprezintă bolile asociate ale pacientului. „Tratăm pacienţi şi nu boli, sunt cazuri în care trebuie să ajustam doze, la anumite medicamente să adăugăm altele, să tratăm fără anumite substanţe, pe care pacienţii nu le pot administra, de asemenea sunt cazuri chirurgicale la care nu se poate interveni din cauza riscului anestezic şi atunci trebuie să abordăm cazul într-un mod specific acelui pacient”, a arătat dr. Ciucă. Un alt aspect important este igienizarea nasului. „Mulţi pacienţi ne povestesc în clinică cum folosesc soluţiile saline zilnic în absenţa unei patologii rinosinusale. Personal, recomand lavajul cu soluţii saline numai în situaţiile patologice, cu secreţii, care trebuie îndepărtate constant. Nu recomand folosirea soluţiilor saline zilnic, în absenţa unei patologii. Foarte rar recomand lavajul zilnic, la anumite categorii profesionale, în special cei expuşi la mult praf (construcţii), în rest nasul ar trebui lăsat să respire, fiziologia şi imunitatea locală asigurând sănătatea acestuia!”, a semnalat dr. Alexandru Ciucă. Surse: https://insp.gov.ro/download/consum-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-asociate-asistentei-medicale-in-romania-2022/ https://acaai.org/allergies/allergies-101/facts-stats/ ** Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient. Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro . Urmărește-ne și pe Google News

Dr. Alexandru Ciuca, MedLife: „Nasul trebuie lasat sa respire!”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ