Premierul Ilie Bolojan a venit marţi în faţa Parlamentului pentru a-şi asuma răspunderea pe un proiect de lege privind reforma pensiilor magistraţilor, după ce ultima încercare s-a soldat cu declararea legii neconstituţionale de către CCR. Bolojan a punctat că vârsta de pensionare a magistraţilor va creşte în mod etapizat la 65 de ani, iar pensia[...]

Premierul Ilie Bolojan a venit marţi în faţa Parlamentului pentru a-şi asuma răspunderea pe un proiect de lege privind reforma pensiilor magistraţilor, după ce ultima încercare s-a soldat cu declararea legii neconstituţionale de către CCR.

Bolojan a punctat că vârsta de pensionare a magistraţilor va creşte în mod etapizat la 65 de ani, iar pensia nu va putea fi mai mare de 70% din ultimul salariu net. Perioada de traniziţie prevăzută în proiect este de 15 ani

Vedeţi mai jos principale idei din discursul premierului:

Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de aşteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta avem şi avizul CSM, e adevărat, negativ. Proiectul are câteva elemente importante.

În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48–50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, la minimum 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani.

De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70 la sută din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extindere a perioadei de tranziţie de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare. În următorii 15 ani, acest proiect răspunde la trei aspecte importante.

În primul rând, un aspect de inechitate socială pe care cetăţenii ţării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în acest sistem la 48–50 de ani. Nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie ca ultimul salariu. Sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.

Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine şi pune economia pe baze sănătoase, în condiţiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie. Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală. Ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară, sau, prin diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie.

Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile pe care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase.

Acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în aşa fel încât generaţiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificaţi, atunci când vor ajunge şi ajung la o maturitate profesională la 48–50 de ani, îşi vor putea pune în valoare experienţa şi în următorii 15 ani.

În ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat. Este jalon în PNRR şi, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea pe acest proiect de lege.