Roxana Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene şi propunerea guvernului pentru mandatul de comisar european în următorul executiv european, a vorbit la ZF Live, în februarie, despre absorbţia de fonduri europene în România şi care sunt cele mai mari provocări locale în atragerea de bani europeni. Ea a spus că principala provocare pentru fondurilor europene[...]

Roxana Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene şi propunerea guvernului pentru mandatul de comisar european în următorul executiv european, a vorbit la ZF Live, în februarie, despre absorbţia de fonduri europene în România şi care sunt cele mai mari provocări locale în atragerea de bani europeni. Ea a spus că principala provocare pentru fondurilor europene o reprezintă lipsa resursei umane. În joc sunt circa 100 mld. euro din mai multe axe europene, bani care ar putea să intre în România sub formă de investiţii până în 2030.

„Noi cu aceeaşi resursă umană avem de gestionat în plus şi PNRR, care e administrat de fiecare minister în parte. Multe ministere nu aveau direcţii de gestionat fondurile europene şi nici resursa umană pregătită, au trebuit să îşi creeze din mers aceste structuri. Chiar dacă ceeea ce spun ar putea părea contradictoriu cu nevoia noastră de reducere a cheltuielilor publice, avem nevoie de o echipă de funcţionari specializată în absorbţia banilor europeni”, a spus ea, la emisiunea de business ZF Live, susţinută de Orange Business.

Fostul ministru explică necesitatea ca funcţionarii din domeniul fondurilor europene să aibă suficientă experienţă pentru a ajuta statul la creşterea absorbţiei banilor europeni: „Nu mă ajută să angajez 100 de experţi pentru a ajuta la absorbţia de fonduri europene dacă acei experţi sunt toţi debutanţi, neavând experienţa necesară ca din prima zi sau măcar primele trei luni să poată contribui la absorbţia fondurilor”, a completat ea.

Roxana Mînzatu a mai spus că una dintre soluţiile pentru a creşte gradul şi viteza de absorbţie de fonduri europene este să fie incluse proiecte deja mature şi mai puţin proiecte aflate în stadii incipiente. Guvernul a cheltuit, de exemplu, numai 1,2 mld. euro din PNRR în 2023, dar şi-a propus să cheltuiască circa 4 mld. euro.

Ce a mai declarat Roxana Mînzatu:

► Exerciţiul financiar 2014-2020 s-a încheiat cu un grad de absorţie de 93%, fiind alocate peste 23 de miliarde de euro.

► Nu este benefic să aşteptăm aprobarea sursei de finanţare pentru a începe elaborarea documentaţiei, mai ales pe marile investiţii, aşa cum se întâmplă pe PNRR.

► În exerciţiul financiar 2021-2027 companiile au deja disponibile jumătate de miliard de euro din programele regionale, fonduri nerambursabile între 100.000 şi 1.500.000 de euro pentru tehnologizarea IMM-urilor.

► Programul de tranziţie justă are aproape 800 de milioane de euro, linie de finanţare deschisă în toate cele şase judeţe vizate de tranziţia justă.

► În fondul de modernizare avem şi acolo o finanţare de 800 de milioane de euro pentru producţia de energie verde.