Culisele unui proiect de lege cu implicaţii ascunse. Secretele periculoase din spatele noii „naţionalizari” dezbatute în Parlament

Conform unei analize a stiripeusre.ro, s-ar contura o reală problemă din forma noii legi, nu doar la capitolul neconstituționalitate (prin confiscarea „de facto” a proprietății private), ci și asupra efectelor ei pentru interesele unui candidat la alegerile prezidențiale, asupra negocierilor de guvernare și chiar asupra bugetului României, raportat la sistemul de justiție.După cum a arătat avocatul Radu-Andrei Dinulescu, există incompatibilități fundamentale între prevederile Constituției României și proiectul de act normativ. Astfel, prevederile cu care inițiativa a plecat de la Ministerul Dezvoltării, condus la acea vreme de actualul Secretar General al PNL, Adrian Veștea, ar fi fost puse pe hârtie conform voinței ONG-urilor din jurul primarului general, Nicușor Dan, puternic susținut de Klaus Iohannis.Reglementarea vizează o formă mascată de confiscare/naționalizare a terenurilor proprietate privată, prin posibilitatea accesului public după declararea lor ca spații verzi. Mai mult, prin anularea documentațiilor de urbanism emise în baza legislației existente la un moment dat, urmare a schimbării acesteia, s-ar încălca principiul neretroactivității legii.Nici principiul descentralizării nu ar fi respectat, dacă documentațiile de tip PUZ ar rămâne la dispoziția PMB și nu a sectoarelor. În fine, prin sancționarea fără culpă a persoanelor particulare (fizice sau juridice) pentru erori administrative ale funcționarilor anulează fundamentul oricărui sistem juridic, anume principiul înfăptuirii dreptății.Alte articoleScandal uriaș în coaliție. PNL acuză PSD că vrea să naționalizeze Pilonul II, chiar în ziua când Ciolacu își asumă răspunderea pentru pachetul fiscalFlorin Cîţu, acuzaţii incendiare la adresa PSD: „Socialiştii şi extremiştii de stânga vor o mare NAŢIONALIZARE. Vor control total asupra resurselor din economie”Eventuala intrare în vigoare a actului normativ, în forma dorită de inițiator, ar putea genera dispute în interiorul PNL.Sursele menţionate arată că actualul președinte al Comisiei de Administrație publică, vechiul liberal, Florin Roman, ar fi fost surprins și vădit nemulțumit de jocul pe care fostul primar al comunei Râșnov, devenit ministru, l-ar fi făcut, sub influența Cotrocenilor și cu sprijinul fostului consilier prezidențial Sandra Pralong, fondatoarea rețelei Soros în România, în favoarea lui Nicușor Dan.Asta pentru că prevederile contestate ale CATUC nu au nicio legătură cu liberalismul, ba chiar infirmă ipoteticul respect pentru individ și proprietatea sa. Ba mai mult, ar avea rolul de a-l scăpa pe edilul Capitalei de multele acuzații privind activitatea sa.Miliarde de euro pagube la buget doar din investiții publiceActuala formă a legii ar miza pe acoperirea daunelor uriașe, pe care blocajul urbanistic al Bucureștiului le-a adus deja dezvoltării principalului contributor la PIB. Specialiștii consultați de noi consideră că procentul dezastrului ar fi ajuns deja la 10% prăbușire în ultimii 5 ani, marele oraș scăzându-și importanța fiscală, separat de proiectele publice anulate, în valoare de 1,7 miliarde de euro (pasaje, spitale, școli, spații verzi, doar în Sectorul 2).Pe deasupra, se pare că relația dintre Nicușor Dan și un celebru miliardar de origine română din domeniul imobiliar, care trăiește la Londra, s-ar fi degradat după campania anulată la prezidențiale.La acel moment, actualul edil general s-a filmat într-un clip de campanie alături de candidatul PNL de atunci, Nicolae Ciucă, arătând simulări cu proiecte în zona Unirii, în apropierea planșeului cu mari probleme de structură, pe care Daniel Băluță nu îl poate consolida, din cauza opoziției omologului de la Capitală.În plus, dezvoltarea imobiliară cu alte blocuri în centrul orașului nu doar că era opusul declarațiilor de campanie ale lui Nicușor Dan, dar anula, în fapt, proiectul Cartierului Justiției.Prejudicii stabilite definitiv de către judecătoriAcestei situații i se adaugă litigiile cu soluții definitive stabilite de magistrați. Sancțiunile pentru nepunerea în executare a hotărârilor definitive ar fi generat o gaură bugetară de peste 47 de milioane de euro și peste 26 de milioane de lei, la care se adaugă sume din dosarele în care nu cunoaștem cuantumul pretențiilor.Parte din aceste spețe au generat litigii cu obiectul „Sancțiune pentru neexecutare hotărâre”, în cadrul cărora Primarul General, CGMB și/sau Municipiul București, după caz, au fost obligați la plata unor importante sume de bani, constând în amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și/sau penalitate cuprinsă între 100-1.000 lei pe zi de întârziere, sancțiuni generate expres de refuzul nejustificat de a aduce la îndeplinire obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.Mai mult, toate sumele au fost/vor fi plătite de Municipiul București, constituindu-se legal într-un prejudiciu pentru plătitorii de taxe și impozite din Capitală.La acestea se adaugă cheltuielile de judecată acordate părților adverse, precum și onorariile uriașe, de milioane de euro, plătite avocaților care au reprezentat Primarul General, CGMB și/sau Municipiul București, după caz.Prin noul CATUC s-ar încerca acoperirea acestor fapte, sperându-se că noua lege, odată intrată în vigoare, ar absolvi de răspundere pe vinovatul de aceste găuri negre.Mai multe detalii, pe s tiripesurse.ro

Culisele unui proiect de lege cu implicaţii ascunse. Secretele periculoase din spatele noii „naţionalizari” dezbatute în Parlament

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ