Cum explica CEDO respingerea cererii lui Georgescu: Parlamentul României este singura autoritate legislativa

CEDO clarifică decizia prin care a respins solicitarea lui Călin Georgescu de anulare a alegerilor, subliniind că nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare. De asemenea, CEDO nu a exprimat nici acordul, nici dezacordul față de hotărârea Curții Constituționale.CEDO a emis vineri un document de tip „Întrebare/Răspuns”Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) explică, vineri, decizia prin care a respins cererea lui Călin Georgescu de anulare a alegerilor şi răspunde mai multor întrebări legatre de aceasta. CEDO precizează că nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare şi explică, de asemenea, că nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituţională.În plus, CEDO afirmă că Georgescu a reclamat că nu a avut parte de un proces echitabil, „dar cauza sa nu se referea la un proces”. Referitor la reclamațiile fostului candidat, care susține că decizia Curții Constituționale a afectat libertatea de a participa la procesul democratic, CEDO subliniază că „domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt şi de drept în sprijinul plângerilor sale”.CEDO a emis vineri un document de tip „Întrebare/Răspuns” în care oferă clarificări referitoare la decizia prin care a respins solicitarea lui Călin Georgescu de anulare a alegerilor.Mai jos că prezentăm precizările CEDO:Întrebare: Curtea Europeană a anulat alegerile din România?Răspuns: Nu. Curtea Constituţională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidenţiale, deoarece a constatat că au existat nereguli în vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare.Întrebare: Deci, cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?Răspuns: Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidenţiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere) că decizia Curţii Constituţionale a României de anulare a alegerilor prezidenţiale a fost nedreaptă faţă de el.Întrebare: Curtea Europeană a fost de acord cu decizia Curţii Constituţionale?Răspuns: Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituţională. Curtea Europeană a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din ţară. Nu Preşedinţia, prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum este garantat de Convenţia Europeană, nu se aplică în acest caz.Întrebare: Ce prevede dreptul la alegeri libere?Răspuns: Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) stabileşte că statele trebuie ”să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, se aplică numai alegerilor legislative, nu şi alegerilor prezidenţiale.Sursa foto: CEDOÎntrebare: Dar ce se întâmplă cu toate celelalte plângeri formulate de dl Georgescu?Răspuns: Curtea a examinat toate argumentele domnului Georgescu. Acesta s-a plâns în temeiul articolelor 6 şi 13 că nu a avut parte de un proces echitabil. Dar cauza sa nu se referea la un proces, astfel încât această plângere era inadmisibilă deoarece nu era relevantă pentru fapte.Întrebare: Şi cum rămâne cu argumentele sale potrivit cărora decizia Curţii Constituţionale a subminat libertatea de a participa la procesul democratic, în special libertatea de asociere politică?Răspuns : Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt şi de drept în sprijinul plângerilor sale, astfel încât nu a oferit Curţii niciun element de luat în considerare.Este aceasta o decizie cu totul excepţională?Răspuns: Nu. Această decizie este în deplină concordanţă cu deciziile anterioare ale Curţii.Întrebare: Poate fi atacată această decizie?Răspuns: Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.Întrebare : Cine poate introduce o cerere la Curtea Europeană?Răspuns: Orice persoană, inclusiv cetăţenii statelor membre, precum domnul Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană dacă consideră că un stat le-a încălcat drepturile protejate de Convenţie sau de protocoalele acesteia.Întrebare: Are această cauză legătură cu Uniunea Europeană?Răspuns: Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată Uniunii Europene, iar cauza nu are nicio legătură cu apartenenţa României la UE”.Reamintim faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât, joi, să respingă solicitarea lui Călin Georgescu, care contesta anularea alegerilor prezidențiale din România. Această decizie este definitivă .

Cum explica CEDO respingerea cererii lui Georgescu: Parlamentul României este singura autoritate legislativa

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ