Parlamentul European (PE) a propus astăzi o serie de măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a proteja minorii în online. Una dintre cele mai importante, potrivit unui comunicat de presă al PE, este aceea prin care se impune vârsta minimă de 16 ani pentru accesul pe platforme de comunicare precum Instagram sau TikTok, dar şi[...]

Parlamentul European (PE) a propus astăzi o serie de măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a proteja minorii în online. Una dintre cele mai importante, potrivit unui comunicat de presă al PE, este aceea prin care se impune vârsta minimă de 16 ani pentru accesul pe platforme de comunicare precum Instagram sau TikTok, dar şi altele.

„Alături de o aplicare fermă şi consecventă a legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor creşte dramatic nivelul de protecţie a copiilor. În sfârşit, decidem nişte limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Şi experimentul se termină aici”, a declarat într-un comunicat de presă Christel Schaldemose, parte a grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European.

Deputaţii europeni au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă şi 86 abţineri, prin care îşi exprimă îngrijorare faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mintală cu care se confruntă minorii online. Deputaţii cer o protecţie mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot creşte dependenţa şi care afectează capacitatea minorilor de a se concentra şi de a interacţiona judicios cu conţinutul online.

Raportul Parlamentului European face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani îşi verifică dispozitivele cel puţin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncţională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependenţa.

Măsura prin care Parlamentul European propune ca vârsta minimă pentru a accesa reţelele sociale, platformele de video şi interlocutorii de inteligenţă artificială să fie de 16 ani vine pentru a-i ajuta pe părinţi să controleze mai bine activitatea online a minorilor. Copiii între 13 şi 16 ani ar putea folosi aceste servicii doar cu acordul părinţilor.

Mai mult, Uniunea Europeană lucrează la o aplicaţie care să verifice vârsta utilizatorilor şi la un portofel digital european (eID). Aceste metode de verificare trebuie să fie însă foarte precise şi să protejeze datele personale ale copiilor.

Pentru a se asigura că regulile sunt respectate, deputaţii europeni propun ca directorii companiilor care încalcă grav şi repetat legislaţia – mai ales când vine vorba de protecţia copiilor – să poată fi traşi la răspundere personal.

Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgenţă pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătăţii mintale (93 %), violenţa psihologică cibernetică (92%) şi necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conţinuturi inadecvate vârstei (92%).

Ce alte măsuri ferme propune Parlamentul European pentru siguranţa minorilor în online:

• să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependenţăşi să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependenţă pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârşit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele şi elementele de stimulare pentru utilizarea continuă şi practicile dăunătoare de ludificare);
• să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
• să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcţionată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependenţă, precum şi interfeţele înşelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
• să se interzicăsistemele de recomandarepentru minori care se bazează pe modul de interacţionare;
• să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale şi în cazulplatformelor video onlineşi să se interzică „cutiile de pradă” şi alte conţinuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicaţii, roţile norocului ori mecanismele de tip „plăteşti pentru a avansa”);
• să fie protejaţi minorii deexploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentruinfluencerii copii;
• să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic şi juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligenţa artificială generativă, inclusivdeepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenţii IA şi aplicaţiile de nuditate bazate pe IA(care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimţământul lor).