Deceniul amnistiilor fiscale în România: Cât de des s-au folosit Executivul si Parlamentul de iertarea datoriilor îndata ce au avut nevoie de bani ANALIZA

Deși chiar Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, declara recent că amnistiile fiscale pot fi date odată la zece ani, în ultima decadă România a avut parte de patru amnistii generale și de șase amnistii specifice, inițiatorul fiind când Guvernul, când Parlamentul. Potrivit unei analize Avocatnet.ro , se pare că guvernanții se folosesc de acest instrument mai ales când e nevoie să sporească urgent colectarea finanțelor la bugetul de stat, în timp ce parlamentarii fac uz de amnistii cu scopul de a corecta erori legislative care au dus la impuneri fiscale suplimentare majore pentru contribuabili. „Amnistia fiscală nu mai vine curând. Dacă noi repetăm acest tip de măsură la intervale scurte de timp, angrenăm neconformarea la plata impozitelor și taxelor. Și să știți că nu suntem singura țară care a aplicat amnistia fiscală. Trebuie doar să fim foarte atenți ca regularitatea cu care se repetă să fie la intervale mari de timp, încât acest lucru să nu angreneze după sine neconformarea la plata impozitelor și taxelor. Din experiența altor țări care au practicat astfel de măsuri (Grecia, Italia), ne-am uitat la orizontul de timp și cam o dată la zece ani se practică acest lucru”, a declarat recent Marcel Boloș, după ce Executivul a dat undă verde la cea mai recentă amnistie generală. Ads Care este istoria recentă a amnistiilor fiscale din România În cazul măsurilor precum cele din OUG 107/2024 (ce implică aducerea rapidă de bani la bugetul statului), prin care se anulează accesoriile (dobânzi și penalități) pentru plata debitului principal, au fost numai patru în intervalul 2015 - 2024. Celelalte șase amnistii s-au dat pentru corectarea unor probleme legislative punctuale și anularea unor impuneri fiscale suplimentare majore, potrivit explicațiilor oferite de analiștii Avocatnet. După analizarea corelațiilor dintre inițiator și scopul actelor legislative, se pare că Guvernul intervine atunci când e vorba de colectare, pentru că procesul e mai rapid, în timp ce Parlamentul intervine atunci când e vorba de dat bani înapoi, pentru că procesul e mai lent. Iată cum arată situația din perioada 2015 - 2024: Legea 209/2015 (iulie) - un pachet de patru amnistii specifice (recalificarea unor activități independente ca fiind dependente, recalificarea unor diurne în salarii, TVA impus suplimentar pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, contribuția la sănătate impusă persoanelor fizice pentru veniturile sub nivelul salariului minim brut pe țară); Legea 225/2015 (iulie) - o amnistie specifică pentru anularea contribuției la sănătate datorate de mai multe categorii de persoane fizice; OUG 44/2015 (octombrie) - o amnistie generală pentru obligațiile principale restante la 30 septembrie 2015; Legea 29/2018 (ianuarie) - un pachet de două amnistii specifice (anularea impunerilor suplimentare de taxe pentru veniturile din tranzacțiile imobiliare recalificate în venituri din activități independente și anularea impunerilor de TVA pentru activitățile de producție agricolă ale persoanelor fizice); OUG 31/2019 (mai) - o amnistie specifică pentru anularea contribuției la sănătate impuse persoanelor fizice pentru veniturile sub nivelul salariului minim brut pe țară; OG 6/2019 (august) - o amnistie generală pentru obligațiile principale restante la 31 decembrie 2018; OUG 69/2020 (mai) - o amnistie generală pentru obligațiile principale restante la 31 martie 2020; Legea 72/2022 (martie) - o amnistie specifică pentru anularea impunerilor suplimentare pentru veniturile din diurne recalificate în venituri din salarii; Legea 43/2023 (februarie) - o amnistie specifică pentru anularea impunerilor suplimentare pentru veniturile din tichete cadou recalificate în venituri din salarii; OUG 107/2024 - o amnistie generală pentru obligațiile principale restante la 31 august 2024. Ads „Ce putem înțelege din această înșiruire de amnistii? În linii mari, există o problemă majoră cu felul în care autoritățile statului obișnuiesc să emită actele normative legate de obligațiile fiscale ale contribuabililor. Iar neajunsurile principale sunt, de obicei, lipsa unei consultări reale cu mediul de afaceri și graba de a da măsuri care să aducă rapid venituri la bugetul statului. Toată această grabă generează ulterior probleme practice legate de colectarea veniturilor, astfel că se ajunge periodic la nevoia de amnistii”, sugerează sursa citată. Totodată, dincolo de graba cu care Executivul preferă să dea ordonanțe, în acest caz specific pericolul cel mai mare este reprezentat, așa cum zice chiar ministrul Boloș, de descurajarea contribuabililor bun-platnici. În condițiile în care, o dată la câțiva ani, apare „oportunitatea” de a scăpa de o bună parte din datoriile fiscale, riscul este ca tot mai mulți contribuabili care nu aveau datorii să fie descurajați din a-și plăti contribuțiile și taxele la timp.

Deceniul amnistiilor fiscale în România: Cât de des s-au folosit Executivul si Parlamentul de iertarea datoriilor îndata ce au avut nevoie de bani ANALIZA

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ