Parlamentul a adoptat Codul Silvic, cu o majoritate covârsitoare – principalele prevederi

Camera Deputaţilor a adoptat marţi Codul Silvic. Legea fusese deja adoptată de Senat, aşa că merge la promulgare. Este o primă lege majoră trecută cu voturile noii coaliţii, lucru remarcat de preşedintele Comisiei de Agricultură, Adrian Chesnoiu (PSD): „După îndelungi dezbateri, ajungem la un consens şi am adoptat o lege extrem de importantă. Este un prim exemplu că, atunci când ne dorim, membrii potenţialei viitoarei coaliţii de guvernare – formată din PSD, PNL, USR şi UDMR – pot ajunge la consens”. Şi ministrul Mediului, Mircea Fechet (PNL), a declarat că votul din plen este rezultatul acordului dintre partide, deşi dezbaterea a fost amplă. ”A reuşit să împace nu doar grupurile parlamentare ci şi societatea civilă şi industria lemnului din România, practic toate entităţile care beneficiază de azi de acest proiect de lege”. ADVERTISING Codul Silvic a trecut de Cameră cu 245 de voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” şi 6 abţineri. Noua lege stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase şi introduce noi infracţiuni silvice, precum falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice. Iată câteva dintre prevederile legii citate de News.ro şi Agerpres: Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale. Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare. Se înfiinţează Registrul Forestier Naţional (RFN) pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România Apare şi Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha. Se extinde suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România şi se introduce conceptul de "insule de îmbătrânire", un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. Se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha. Se introduce termenul de "folosinţă agrosilvică", ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. Se acordă compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic Se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară. Se urmăreşte totodată promovarea şi protecţia rolului sanogen, educativ, turistic şi recreativ al pădurii, inclusiv prin includerea de păduri în centurile verzi din jurul oraşelor, precum şi majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri. În cazul pădurilor de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută sau nu există materializate în teren limitele proprietăţii, Garda Forestieră competentă teritorial notifică în scris unitatea administrativ-teritorială locală pe raza căreia se găseşte terenul cu privire la necesitatea de a se asigura paza şi serviciile silvice minimale. ADVERTISING Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat în plen că este unul dintre acele momente în care Parlamentul dă României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor. "E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale. Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi. (...) Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României", a transmis ministrul. ADVERTISING El a subliniat că România este una dintre puţinele ţări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om şi avem în acelaşi timp 3,5 milioane de gospodării care n-ar supravieţui iarna fără lemn de foc.

Parlamentul a adoptat Codul Silvic, cu o majoritate covârsitoare – principalele prevederi

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ