Parlamentul ciuntit sau cum poti sa ajungi parlamentar fara niciun vot

Contributors miercuri, ianuarie 15, 2025 Autentificați-vă / Înregistrați-vă Contributors Căutați Acasă Administratie Mihai Ghițulescu Parlamentul ciuntit sau cum poți să ajungi parlamentar fără niciun vot Mihai Ghițulescu 13/12/2024 15 2807Se va întruni noul Parlament. El este mai mic decât cele din 2016 și 2020, nu pentru că s-ar fi aplicat normele de reprezentare (un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000, cu un mandat în plus pentru ceea ce depășește jumătatea normei [art. 5 din Legea nr. 208/2015] 1 , ci pentru că s-a întâmplat ceva neprevăzut, dar nu imprevizibil.Senatul ar fi trebuit să aibă, potrivit Anexei nr. 1 a Legii nr. 208/2015, 136 de membri. După rezultatele oficiale publicate de Biroul Electoral Central, are doar 134 2 . Situația sintetică este prezentată în tabelul de mai jos. Ce s-a întâmplat? Calculele s-au făcut pe 136 de mandate, distribuite în 43 de circumscripții așa cum scrie în anexa legii. În etapa 1, pe baza coeficienților din fiecare circumscripție (numărul de voturi pentru cei care au atins pragul de 5% la nivel național, plus independenții, împărțit la numărul de mandate) au putut fi repartizate doar 31 de mandate. Voturile „neutilizate sau inferioare coeficientului electoral” (pe românește, resturile ) ale fiecărui partid din fiecare circumscripție au fost însumate la nivel nivel național, pentru repartizarea, prin metoda dʼHondt (pe care nu o mai descriu, există calculator online 3 ), a celor 105 mandate rămase. De notat că, în cazul POT, care nu a obținut niciun mandat în etapa 1 (fiind sub coeficient în toate circumscripțiile), resturile au fost chiar toate voturile sale din țară (591.927), care în etapa 2 i-au adus 9 mandate. Cum însă etapa 2 repartizează mandatele către partide la nivel național, legea prevede și o etapă 3 (o sub-etapă a lui 2?), de „repartizare”/„desfășurare” pe circumscripții a mandatelor fiecărui partid, după un algoritm (din rațiuni de spațiu și fluență nu îl descriu), care pune în concurență și partidele la nivelul fiecărei circumscripții, și circumscripțiile la nivelul fiecărui partid. Pentru fiecare partid în fiecare circumscripție se calculează un număr și toate se ordonează descrescător, mandatele atribuindu-se în această ordine. Pe măsură ce partidele își ating totalul rezultat în etapa 2 și pe măsură ce circumscripțiile se umplu, își ating numărul de mandate, algoritmul se desfășoară tot mai lent, trebuind să sară peste partidele și circumscripțiile care nu mai pot primi mandate. Așa se ajunge ca, la final, partidele mici să primească mandate pe unde mai rămâne loc. Cum sistemul e același pentru ambele camere, așa nimerește mereu ca UDMR să aibă un deputat într-un județ din Regat (în 2024, Vaslui), unde are doar câteva sute de voturi. Algoritmul etapei 3 este imperfect. Se poate încheia lăsând partide și circumscripții neacoperite. S-a întâmplat și alegerile anterioare, dar s-a putut acoperi „manual”: partidul care mai avea dreptul la un mandat îl lua în județul rămas cu un mandat neocupat (vezi AUR, Senat, Ialomița, 2020). În 2024, „pansarea” nu s-a mai putut face, pentru că POT a avut candidați în doar 36 din cele 43 de circumscriții. Dacă toate partidele ar fi fost prezente peste tot, totalul numerelor ordonate descrescător în etapa 3 ar fi fost 43 x 7 = 301. Așa, a fost 43 x 6 + 36 = 294. POT, rămas (de la poziția 211 în jos) ultimul partid neacoperit, și-a primit al 6-lea mandat de senator la poziția 250, în județul Sălaj, apoi, până la 294, toate județele au fost deja pline. La finalul coloanei, POT mai avea dreptul la 3 mandate și rămăseseră trei județe cu câte un senator lipsă. A mai putut ocupa un loc la Sălaj, ajungând astfel să preia întreaga reprezentare a unei circumscripții în care s-a aflat pe locul 6 ca număr de voturi (4,88%), ceea ce e aberant, dar e legal. În celelalte 2 județe cu goluri (Ialomița și Giurgiu), POT nu a avut liste de candidați, deci nu a putut să le acopere. Ne dăm seama că, dacă ar fi avut măcar câte un candidat, ar fi primit mandatele de senator automat, chiar cu 0 voturi. Ce spune legea? Art. 94., al. 8, lit. c: „dacă după aplicarea prevederilor lit. a) și b) [algoritmul și niște criterii de departajare] au mai rămas mandate nedesfășurate pe circumscripții, Biroul Electoral Central le stabilește pe baza acordului partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4) [condiția de prag electoral la nivel național], iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la încheierea operațiunilor anterioare”. Prevederile se dovedesc inoperabile în cazul nostru (e posibil ca legiuitorul să fi prevăzut alte situații?), așa că BEC nu a avut ce face. Sigur, se pot imagina posibilități de rezolvare, dar ele nu au acoperire în lege. Termenul de 24 de ore s-a scurs de mult, procesul verbal pentru etapele 2 și 3 (fără calcule detaliate) are data de 6 decembrie 2024 4 . Procesul verbal cu rezultatele finale 5 e din 7 decembrie și prevede un total de 134 de senatori din 136, POT cu 7 senatori, în loc de 9, și județele Giurgiu și Ialomița cu câte 1 senator, în loc de 2. Situația poate fi privită, deci, din două perspective: (1) a partidului; (2) a județelor. (1) POT ar fi trebuit să aibă 9 senatori – încercând o ierarhizare a normelor din cadrul aceleiași legi, etapa 2 apare ca superioară etapei 3, care îi e cumva auxiliară (2 e alocare de mandate, 3 e „desfășurare” teritorială) – dar să zicem că asta e problema partidului, pentru care nu am nicio simpatie, dimpotrivă. (2) Când vorbește despre normele de reprezentare, legea spune clar: „fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 2” (art. 5, al. 5), iar anexa prevede 2 senatori pentru Giurgiu și Ialomița. Problema e, oricum, foarte gravă. Se încalcă legea pentru că nu se poate aplica legea. Legislativul nu poate exista legal! Dar, gândind cantitativ, ea poate fi și mai gravă, dacă un partid are liste în și mai puține circumscripții; nu mai zic dacă 2 sau mai multe partide sunt în această situație.Notehttps://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170037https://parlamentare2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/12/RF_2.pdfhttps://icon.cat/util/electionshttps://parlamentare2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/12/RM_1.pdfhttps://parlamentare2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/12/RF_2.pdf15 COMENTARII Mihai Ghițulescu Mihai Ghițulescu, lect.univ.dr., Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Sociale, Departamentul de Istorie, Științe Politice și Relații Internaționale. Autor al volumelor Domnie şi guvernare. Organizarea şi funcţionarea instituţiei guvernului în România (1866-1940) (Craiova, Editura Aius, 2015) și Organizarea administrativă a statului român modern 1859-1918 (Craiova, Editura Aius, 2011); coautor al volumului Evoluţia instituţiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi (Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2014); autor al mai multor studii și articole pe teme de istorie politică modernă şi contemporană.

Parlamentul ciuntit sau cum poti sa ajungi parlamentar fara niciun vot

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ