Parlamentul israelian interzice agentia ONU pentru Palestina

Apelul de ultimă oră al Departamentului de Stat, care a sosit atunci când parlamentarii discutau despre așa-numitele „legi anti-UNRWA” la prima sesiune de iarnă a Knesset, nu a fost suficient, observă Avvenire (Italia).Seara târziu, Adunarea a aprobat cu 92 de voturi pentru și zece împotrivă prima măsură a pachetului care paralizează efectiv activitățile instituției în Israel. Din punct de vedere tehnic, ea nu este împiedicată să lucreze în Cisiordania, sub controlul Autorității Naționale Palestiniene (AP), sau în Gaza, condusă de Hamas sau ce a mai rămas din acesta. Numai că UNRWA ar putea ajunge cu greu în aceste zone fără să se bazeze pe statul evreu. De aici și preocupările comunității internaționale pentru cei 2,5 milioane de palestinieni din teritorii care depind de Agenție pentru serviciile de bază.Relațiile dintre Tel Aviv și UNRWA au fost întotdeauna complicate. Despărțirea a avut loc însă pe 7 octombrie. Guvernul israelian a acuzat vehement instituția de complicitate la masacrul Hamas, deoarece nouă din cei 13.000 de angajați ai săi erau afiliați grupului armat. Potrivit unor surse bine informate, în acel moment situația a scăpat de sub control. Premierul, Benjamin Netanyahu și dreapta tradițională nu ar fi vrut să se ajungă la o interdicție legală pentru a evita alte fricțiuni cu statele occidentale, Washingtonul în primul rând. După un an de critici virulente, ar fi fost greu să se ia atitudine împotriva măsurii, care a mers înainte, susținută de segmente mai radicale.În urmă cu mai puțin de trei săptămâni, autoritățile au expropriat sediul instituției din Ierusalimul de Est, la ordinul ministrului Locuințelor și Construcțiilor, Yitzchak Goldknopf. Deja în iunie, autoritățile au anunțat încetarea iminentă a serviciilor Agenției și au garantat un plan alternativ. Care, însă, nu a fost încă prezentat. Între timp, oprirea a venit oricum. În timpul nopții era prevăzut un al doilea vot - cu un rezultat probabil similar - pentru a revoca imunitatea diplomatică și scutirile fiscale ale personalului UNRWA. „Este scandalous că o țară membră a Națiunilor Unite încearcă să distrugă o agenție a ONU care este fundamentală pentru asistența în Gaza”, a tunat purtătorul de cuvânt, Juliette Touma. În ultimele săptămâni problema a devenit extrem de fierbinte din cauza situației catastrofale din nordul Gazei, unde este în desfășurare a treia ofensivă israeliană. Potrivit autorităților locale, cel puțin o sută de mii de oameni au rămas prinși în taberele de refugiați din Jabalia, Beit Lanoun și Beit Lahiya, fără a beneficia de niciun fel de ajutor, deoarece organizațiile umanitare nu au acces. O problemă asupra căreia și Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat „îngrijorarea”. Alte cincizeci de mii au fugit, dar au refuzat să traverseze coridorul Netzarim – care împarte enclava în două – și s-au concentrat la periferia orașului Gaza.În fața dramei din Fâșie – puternic denunțată de organizațiile umanitare – SUA încearcă să crească presiunea asupra Israelului. „Războiul din Gaza trebuie să se încheie”, a fost prima declarație a președintelui american Joe Biden, imediat după ce și-a depus votul în urna din Delware. În schimb, luptele continuă în Fâșie și în Liban, unde un bombardament asupra Tirului a ucis șapte persoane. Iar analiștii cred că înainte de alegerile de marțea viitoare este puțin probabilă o întrerupere a ostilităților. Cu toate acestea, familiile celor 101 ostatici care continuă să fie ținute captive în enclavă nu sunt dispuse să se predea. Cu ochii îndreptați către Doha, unde discuțiile s-au reluat duminică și luni, după mai bine de două luni de impas, și-au adus strigătul în Knesset. „Nu este nimic mai urgent decât întoarcerea persoanelor răpite”, a strigat Einav Zangauker, mama lui Matan, una dintre cele 101 persoane răpite și aflate încă în enclavă, chemată să vorbească cu un grup de rude în fața diferitelor comisii parlamentare. Au făcut-o fără ezitare, potrivind cuvintele cu faptele.La finalul intervențiilor, au blocat unul dintre coridoarele principale pentru a împiedica trecerea legiuitorilor și a personalului. Alții s-au legat de scaunele din barul Adunării. Afară, cantonate la poalele străzii de acces la clădire, treizeci și trei de persoane continuă din 21 septembrie greva foamei pe perioadă nedeterminată.Însă cuvintele primului ministru, Benjamin Netanyahu, nu au fost încurajatoare. În discursul adresat deputaților, el a reiterat că Israelul lucrează la un acord pentru eliberarea „unor” răpiți, în schimbul mai multor zile de încetare a focului. O confirmare implicită a faptului că în acest moment, calea aleasă este cea a „micului acord”, rezumat de noua propunere egipteană: două zile de armistițiu în schimbul eliberării a patru ostatici și a unui „număr anume” de prizonieri palestinieni. La această soluție ar trebui să se lucreze în următoarele zile, după cum a confirmat șeful Mossad-ului, David Barnea, care s-a întors ieri în Israel după două zile de întâlniri cu omologul său de la CIA, William Burns și cu prim-ministrul Qatarului, Mohammed. bin Abd al-Rahman bin al-Thani. În orice caz, ar fi un prim pas către negocierea unui acord mai larg, un obiectiv la care Hamas nu renunță. Potrivit unor surse din site-ul saudit al-Sharq, gruparea armată ar fi dispusă să accepte opțiunea Cairo, dar numai ca pe o soluție preliminară. Cererea crucială rămâne sfârșitul războiului și retragerea completă din Fâșie. Netanyahu, în schimb, a vorbit mereu despre o încetare temporară a ostilităților, deoarece scopul ofensivei rămâne „victoria totală” neprecizată în care din ce în ce mai puțini israelieni sunt dispuși să creadă.Sursa: Rador Radio România

Parlamentul israelian interzice agentia ONU pentru Palestina

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ