Parlamentul, la limita irelevantei. De ce românii nu mai cred în institutiile politice

Încrederea românilor în instituțiile statului atinge noi minime istorice, iar datele celui mai recent sondaj INSCOP conturează un peisaj îngrijorător pentru funcționarea democrației. Parlamentul și Guvernul se află la coada clasamentului, cu procente care trădează nu numai o nemulțumire de moment, ci și o ruptură profundă între cetățeni și cei care îi conduc. Analistul și consultantul politic Radu Magdin explică, într-o analiză pentru „Adevărul” , de ce această criză de încredere este una structurală și avertizează că efectele ei pot depăși rapid zona politică, ajungând la nivel social. În timp ce instituțiile cu rol simbolic sau de ordine publică continuă să beneficieze de un capital solid de încredere, mecanismele politice par să se fi erodat aproape complet. Biserica rămâne pe primul loc în percepția publică, cu 63,9% dintre români declarând că au destul de multă și foarte multă încredere, în creștere față de vara anului trecut. Armata și Poliția urmează același trend ascendent. La polul opus, instituțiile-cheie ale statului democratic pierd constant teren. Președinția este creditată cu doar 27,9%, Justiția cu 25,4%, Guvernul cu 18,4%, iar Parlamentul ajunge la un minim alarmant de 11,9%, cel mai scăzut nivel din sondaj. Legislativul, captiv într-un joc de putere dezechilibrat Ads Pentru Radu Magdin, prăbușirea Parlamentului în percepția publică nu este întâmplătoare. Consultantul politic susține că legislativul a devenit, în timp, o instituție subordonată executivului, incapabilă să mai răspundă așteptărilor electoratului și să își exercite rolul constituțional. Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri&gt;&gt; „Parlamentu, din păcate, de mult timp are o cotă joasă, și are legătură parțial cu activitatea sau lipsa sa percepută de activitate, și parțial cu jocul de putere dintre instituții, executivul încălecând legislativul de aproape două decenii prin OG și OUG-uri. Contractul social trebuie refăcut, dar nu e doar treaba Parlamentului, măcar că e instituția democratică cheie a țării”, arată Radu Magdin pentru publicația citată. Guvernarea fără direcție și costurile sociale ale frustrării Nici executivul nu scapă de critici. Potrivit analistului, simpla administrare a problemelor curente nu mai este suficientă într-un context marcat de dificultăți economice și tensiuni sociale. Cetățenii caută repere clare, empatie și o viziune coerentă, elemente care lipsesc din discursul public actual. Ads „Trebuie distins între popularitatea instituției și cea a titularului de moment al funcției de prim-ministru și popularitatea Coaliției de Guvernare. Oricum, atât premierul, pe persoană fizică, cât și comunicarea guvernamentală trebuie să arate că înțeleg lecțiile de bază ale leadershipului și comunicării politice, pentru a întări încrederea populației. Asta înseamnă direcție și victorii de etapă, empatie, dar și cei 3 V-cheie: voința, valorile, viziunea”, a explicat consultantul politic. Miza este însă mult mai mare decât scorurile din sondaje. Radu Magdin avertizează că lipsa de încredere, combinată cu scăderea nivelului de trai, poate alimenta radicalizarea discursului public și reacții sociale imprevizibile. Nemulțumirea acumulată riscă să se transforme într-o revoltă antisistem, cu efecte directe asupra stabilității statului. „Riscul major e sentimentul de blocaj al țării, de durere pe fond de cvasi-austeritate și de dezamăgire cu privire la liderii politici. Acest fapt potențează sentimentul antisistem și nu întâmplător vedem cota mare a opoziției ca popularitate. Există, totodată, risc de mișcări sociale și de decivilizare la nivel de discurs public, pe fundalul transformării neliniștii și nemulțumirii în instincte de acțiune mai puternice. Ar trebui să își facă treaba și să comunice acest lucru”, subliniază Radu Magdin. În final, analistul critică strategia politică bazată pe scandaluri și conflicte artificiale, menite să distragă atenția de la lipsa rezultatelor concrete.

Parlamentul, la limita irelevantei. De ce românii nu mai cred în institutiile politice

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ