„Reforma administrativa” de la Parlament, exercitiu de imagine? Principalele hibe din planul de restructurare al lui Bolojan

Ilie Bolojan a demarat reforma aparatului administrativ, începând cu funcționarii de la Senat . Acesta a anunțat disponibilizarea a aproximativ 200 de angajați, urmând ca reforma să se extindă și la Camera Deputaților. Acesta a explicat că Senatul va putea funcţiona cel puţin la fel de bine cu mai puţini angajaţi, conform noii organigrame decisă de Biroul Permanent al Senatului. Astfel, conform declarațiilor sale, se urmărește păstrarea funcționarilor competenți și eliminarea „pilelor” din aparatul de stat. Politologul Cristian Pîrvulescu nu crede că inițiativa lui Ilie Bolojan este un exercițiu de imagine, acesta punând în practică ceea ce a mai făcut în trecut și la Consiliul Județean și la prefectură. „Este stilul Bolojan. Bolojan a făcut întotdeauna asta. Și la CJ, și la prefectura, când a fost prefect acum 20 și ceva de ani, și la primărie și la Consiliul Județean. Este adeptul unei astfel de situații. El, mă rog, exagerează foarte mult reducerea personalului, dar nu este cu siguranță un exercițiu de imagine. S-a repetat. Sau dacă a fost, a fost un exercițiu de imagine de la început. Dar are o viziune pe care am putut-o defini oarecum neoliberală, ba chiar spre libertariană, în ceea ce privește funcția publică.”, a afirmat acesta pentru Ziare.com. Cristian Pîrvulescu crede că Ilie Bolojan vrea să transmită un mesaj prin această restructurare la nivelul instituțiilor. El mai spune că funcționarilor li s-a creat o imagine negativă. Ads „De asta vrea și la nivel guvernamental să fac o reducere. Sigur, întrebarea este dacă această reducere are și consecințe bugetare importante. Rămâne de văzut. Dar este și un semnal transmis. Ați văzut că este în aplauzele mulțimii, pentru că funcționarii publici sunt priviți cu foarte multă condescendență, ba uneori chiar cu ostilitate, li s-a creat o imagine negativă, acum și pe fondul trumpism-ului, unde vedem că se încearcă destructurarea aparatului de stat american.”, consideră el. Citeste toate stirile despre Concedierile de la Senat propuse de Bolojan Acesta este de părere că este prezentat un conflict între „cei care muncesc” și cei care „trăiesc pe seama celor care muncesc”. „Fenomenele astea pot să prindă la o diversitate a populației. Acum problema este că această restructurare s-a trebuit să nu atingă pe cei care au protecție politică și doar pe cei care nu au protecție politică și pe cei care muncesc. Asta este problema restructurărilor, de obicei. Ori problema este aceea profesionalizării funcției publice oriunde. Ads Cristian Pîrvulescu spune că se vorbește despre o politizare a funcțiuni publice, făcând referire la declarațiile social-democratului Robert Cazanciuc , care spunea că funcționarii „vor veni și vor pleca cu parlamentarii”. „Asta este o problemă gravă. Pentru că rolul funcționarului public este să fie apărat de statutul său pentru a rezista presiunilor politice, pentru că politicienii nu sunt în mod automat mandatați să facă schimbări care sunt împotriva legii, ori cineva care vine pe criterii politice nu poate să reziste presiunilor politice. Cineva care este un funcționar public, da, asta este tipul de funcție publică pe care s-a construit statul în Europa în ultimii 200 de ani.”, adaugă Pîrvulescu. Politologul explică faptul că funcționarii publici au devenit din ce în ce mai protejați la nivel european și asta face ca la nivelul Comisiei Europene să existe experți. „Din păcate, în România, politicizarea nu este o presiune nouă, este veche, a fost permanentă. Ăsta este riscul pe care îl văd.” Ads Cristian Pîrvulescu spune că în comparație cu concursurile care se dau în România pentru funcțiile publice, cele de la nivelul Comisiei Europene fac într-adevăr selecția celor mai buni, însă spune că această retorică privind concursurile prinde. „În România nu găsești foarte des astfel de oameni, și, în general, când îi găsești, s-au rătăcit în sistem, și, în primul caz, ei fug în instituțiile unde pot să fie protejați, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, din cei 5500 de funcționari români, în diferite structuri de la Bruxelles, și sunt, în general, oameni care au plecat din România din cauza politizării și a lipsei de protecție. Aici, în Bruxelles, în instituțiile europene, sunt protejați, mai puțin cei din Parlament, care sunt veniți politici și pleacă politic.”, mai spune Pîrvulescu. Politologul avertizează că, în România, dacă va continua politizarea acestor funcții, va avea loc o scădere dramatică a nivelului legiferării, care și așa a scăzut foarte mult. În ceea ce privește „reforma” lui Bolojan, Cristian Pîrvulescu nu știe cât de departe va merge cu această inițiativă. Ads „Am văzut că vorbește de 200 de concedieri, am văzut că PSD -ul plusează și spune că sunt 400. Eu zic că cel mai simplu, într-o linie libertariană, este să-i concediem pe toți, să desființăm statul, să lăsăm piața s-a rezolve toate problemele, inclusiv problemele legislative. Le supunem pe TikTok la vot”, a glumit acesta. Profesorul Pîrvulescu spune că funcționarii publici sunt formați în facultăți tocmai pentru a rezista tentațiilor, iar clasa politică încearcă permanent să politizeze. „E un risc imens acesta, ne jucăm cu focul. Formăm funcționarii public în facultățile de administrație, oarecum și cele de științe politice, pentru a rezista acestor tentații și vedem că, până la urmă, permanent, partidele politice vor să politizeze. Eu nu știu dacă Bolojan merge pe linia lui Cazanciuc, dar Bolojan n-a criticat declarația acestuia în niciun fel. Vin și pleacă.”, adaugă el. Acesta spune că putem ajunge în situația Statelor Unite ale Americii, unde loialitatea funcționarilor față de Trump este mai importantă decât profesionalismul.

„Reforma administrativa” de la Parlament, exercitiu de imagine? Principalele hibe din planul de restructurare al lui Bolojan

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ