Ministerul Educaţiei pune în mişcare, sub umbrela „Legii Bolojan“, una dintre cele mai contro­versate reorgani­zări din ultimii ani: comasarea unităţilor de învăţământ. Obiectivul declarat? Eficientizarea. Rezultatul real? Reducerea de posturi de director.

♦Autorităţile nu au publicat studii de impact, un impact bugetar estimat sau o analiză a situaţiei din teren a şcolilor care au nevoie de reorganizare♦„Nici nu mă pot uita la îmbunătăţiri, pentru că toate aceste măsuri nu au nicio legătură cu reforma, ele sunt măsuri de austeritate care au fost tratate extrem de matematic.“

Ministerul Educaţiei pune în mişcare, sub umbrela „Legii Bolojan“, una dintre cele mai contro­versate reorgani­zări din ultimii ani: comasarea unităţilor de învăţământ. Obiectivul declarat? Eficientizarea. Rezultatul real? Reducerea de posturi de director.

Termenul limită până la care inspectoratele din ţară trebuie să identifice şcolile care urmează a fi comasate a fost 11 august, deşi legea a fost deja trimisă spre publicare în Monitorul Oficial. Aşadar, cum poate un ministru să decidă că taie fără să ştie ce taie? Unde sunt cifrele şi analizele de impact? Unde sunt rezultatele urmărite prin această măsură?

Până acum, o şcoală avea nevoie de minimum 300 de elevi pentru a avea personalitate juridică. De acum, pragul urcă la 500. Cele care nu ating acest număr vor fi comasate, iar conducerea lor – eliminată. Ministerul estimează o „economie“ de circa 900 de posturi de director, în timp ce şcolile mici din mediul rural vor fi exceptate doar dacă sunt unice în localitate.

Oficialii insistă că nu se pun lacăte pe şcoli, dar în realitatea de pe teren reor­ganizarea poate însemna pierderea auto­nomiei administrative, transfer de clase, creş­terea numărului de elevi la clasă şi reducerea posturilor de personal didactic şi auxiliar.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro