Impactul vizelor de resedinta la alegerile locale din 2024

EFOR a analizat datele privind stabilirea adreselor de reședință înaintea alegerilor locale din 9 iunie 2024. Analiza se concentrează pe localitățile rurale, întrucât în acestea un număr semnificativ de votanți care își stabilesc reședințe pe ultima sută de metri pot avea un impact mai mare decât în mediul urban. Reședințe care reprezintă 20-30%, de exemplu, din numărul de alegători de pe liste pot influența rezultatul alegerilor. În mediul urban nu se observă o astfel de afluență.Informațiile au fost solicitate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) pe 17 aprilie și au fost primite pe e-mail abia pe 6 august, deși răspunsul fusese formulat de către MAI pe 10 iulie 2024. EFOR a criticat deja lipsa de transparență privind aceste informații în rapoartele publicate cu privire la alegerile din iunie.Raportul integral poate fi consultat aiciDate: reședințe 2023, reședinte 2024 , date comparativePrincipalele concluzii:Între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 au fost înregistrate 180.886 de reședințe (în 3152 de UATuri), comparativ cu 84.399 în aceeași perioadă din 2023 (3005 UAT-uri). Este dificil să facem o comparație exactă cu perioadele analizate în rapoartele anterioare (2016 și 2020), întrucât informațiile existente nu reflectă aceeași perioadă ca lungime și nici aceleași condiții legate de organizarea alegerilor. Cu toate acestea, putem vedea o creștere a numărului de reședințe stabilite în 2024 comparativ cu alegerile anterioare. Față de perioada analizată din 2020 – an electoral – se constată o creștere de mai mult de trei ori a numărului de reședințe stabilite. Reținem că anul 2020 poate reprezenta o excepție, întrucât cetățenii au fost limitați de pandemie în a se muta. Totuși, o creștere se vede și față de lunile dinaintea alegerilor din 2016.59% din reședințe s-au stabilit în mediul rural, iar 41% în mediul urban – din care 25% în municipii și câte 8% în orașe și sectoare.Analizând datele brute, 50% din reședințele în mediul rural au fost stabilite în doar 10 județe.Raportat la numărul de alegători din fiecare județ județ, cele mai multe vize de reședință (procentual) în mediul rural s-au stabilit în Mehedinți, Caraș Severin, Hunedoara sau Giurgiu . Există diferențe semnificative între numărul de reședințe stabilite în aceste județele și altele precum Iași, Neamț, Covasna sau Argeș.% reședințe stabilite între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 raportat la numărul de alegători – mediul rural (județ).Media este de 1,6%Număr reședințe stabilite în mediul rural între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024În mediul rural, media numărului de reședințe stabilite raportat la numărul de alegători dintr-o localitate e de aproximativ 2%. În 124 localități, procentul de reședințe din numărul total de alegători raportat de AEP depășește 10% – din acestea, în 21 localități depășește 25%. În total, în 4% din localități procentul este mai mare de 10%, iar în aproape 96% este de sub 10%.În mediul rural, în 2,226 localități există o creștere a numărului de reședințe față de aceeași perioadă din 2023, în 116 de localități situația este similară, iar în 311 o scădere. În restul localităților (172) nu există date pentru 2023.Observăm că unele dintre localitățile analizate sunt localizate lângă orașe sau municipii sau au un potențial turistic, ceea ce poate explica de ce au loc aceste mutări înainte de alegeri – sunt alegători care poate doresc că voteze în localitatea respectivă și nu au viza de reședință. Cu toate acestea, este greu de înțeles de ce aceste schimbări au loc cu predilecție în anumite județe și localități și de ce se înregistrează diferențe atât de mari între județe și regiuni. Aceste date pot sugera că în unele zone partidele politice sunt mai active în a atrage cetățeni pentru a vota cu candidații lor.Circumscripțiile cu cel mai mare procent de reședințe raportat la numărul de alegători se regăsesc preponderent în județele Mehedinți și Caraș Severin. Cu toate acestea, localitatea cu cel mai ridicat procent este Bâra (Timiș), care are 256 de alegători înregistrați și a avut 233 de reședințe stabilite la începutul anului (91%). Urmează Bulzeștii de Sus (HD – 62%), Brebu Nou (CS – 57%), Bătrâna (HD – 55%), Godeanu (MH – 53%) și Brebu (50%). – lista detaliată poate fi consultată în raport.Datele ne arată că în unele localități creșterea este semnificativă, ceea ce poate indica un impuls pentru înregistrarea unor alegători cu scopul de a obține beneficii electorale, ceea ce întărește concluziile anterioare . Există localități unde diferențele față de perioada similară din 2023 sunt semnificative, cu creșteri de mii%. Primele 20 ca procent de creștere pot fi consultate mai jos:Nu este clar în toate cazurile cu număr mare de rezidenți înregistrați dacă aceștia pot afecta rezultatul alegerilor – mai ales că nu putem cunoaște nici opțiunile lor electorale. Putem concluziona totuși pe baza datelor analizate că în unele dintre aceste localități un flux de noi alegători are un potențial foarte ridicat de a influența balanța electorală.Politic, creșteri se observă atât în localități unde au fost primari liberali, cât și în cele unde au fost social democrați. Așadar, pare că ambele partide profită de acest tip de mecanism.

Impactul vizelor de resedinta la alegerile locale din 2024

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ