Moldova are autostrada. Ce face cu ea? Cristina Breahna-Pravaţ, preşedintele CJ Bacau: Dupa demararea lucrarilor la Autostrada Moldovei se observa un interes crescut din partea investitorilor, în special din sectorul logistic, industrial şi al serviciilor conexe producţiei
Autor: Mirabela TironDemararea lucrărilor la Autostrada Moldovei a crescut interesul investitorilor din sectorul logistic, industrial şi al serviciilor conexe producţiei pentru Bacău şi a schimbat şi percepţia, acest judeţ fiind văzut acum cu potenţial real de dezvoltare, potrivit Cristinei Breahnă-Pravăţ, preşedintele CJ Bacău.
♦ ZF a început o campanie despre cum transformăm Autostrada Moldovei în prosperitate şi va publica o serie de articole în care atât consiliile judeţene, primăriile oraşelor care beneficiază de autostradă, cât şi companiile vor răspunde la întrebări legate de cum este impulsionată dezvoltarea dată fiind conectivitatea cu autostrada♦CJ Bacău: Autostrada Moldovei a schimbat percepţia asupra judeţului Bacău, care este privit acum ca o zonă conectată, cu potenţial real de dezvoltare.
Demararea lucrărilor la Autostrada Moldovei a crescut interesul investitorilor din sectorul logistic, industrial şi al serviciilor conexe producţiei pentru Bacău şi a schimbat şi percepţia, acest judeţ fiind văzut acum cu potenţial real de dezvoltare, potrivit Cristinei Breahnă-Pravăţ, preşedintele CJ Bacău.
„Autostrada Moldovei reprezintă pentru judeţul Bacău un element-cheie de repoziţionare economică. Strategia noastră urmăreşte valorificarea acestei infrastructuri prin dezvoltarea de zone economice şi logistice în proximitatea nodurilor rutiere, corelate cu planurile de urbanism şi documentele pentru dezvoltare judeţeană“.
Ea a mai precizat că obiectivul este atragerea şi susţinerea de investiţii care să genereze locuri de muncă stabile şi calificare superioară, în special în industrii de producţie, logistică, servicii şi domenii cu valoare adăugată.
De altfel, Bacău este şi judeţul în care omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a clădit prin cele trei firme Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade cel mai mare grup din construcţii, cu afaceri de totale de 14,3 mld. lei, companii care construiesc Autostrada Moldovei.
Autostrada Moldovei are acum aproximativ 195 de kilometri deschişi circulaţiei între Ploieşti şi Adjud. Anul acesta ar urma să fie livraţi cei 122 de kilometri până la Paşcani, cu deschideri etapizate.
„Judeţul Bacău beneficiază de o poziţionare strategică în regiunea Nord-Est, o populaţie activă numeroasă şi costuri competitive, iar autostrada va reduce semnificativ timpii de transport către pieţele interne şi externe“, potrivit ei. Centura Bacăului creează deja conectivitatea cu Autostrada Moldovei şi în continuare se fac investiţii în modernizarea infrastructurii rutiere judeţene, astfel încât accesul la autostradă să fie rapid şi eficient pentru comunităţi şi pentru mediul de afaceri.
Totodată, corelăm această infrastructură cu transportul public, reţeaua feroviară şi aeroportul, pentru a crea o reţea funcţională de mobilitate, care să susţină atât investiţiile, cât şi mobilitatea forţei de muncă“.
Judeţul Bacău are peste 600.000 de locuitori, o forţă de muncă activă semnificativă la nivel regional, tradiţie industrială şi un potenţial logistic care va fi amplificat de autostrada 7, potrivit ei.
„După demararea lucrărilor la Autostrada Moldovei, se observă un interes crescut din partea investitorilor, în special din domeniile logistic, industrial şi servicii conexe producţiei. Autostrada a schimbat fundamental percepţia asupra judeţului Bacău, care este privit acum ca o zonă conectată, cu potenţial real de dezvoltare“.
Un exemplu recent, potrivit ei, este interesul concret manifestat de compania Daesung Hi-Tech din Coreea de Sud, producător de piese în industria auto, care a decis să îşi stabilească operaţiuni în judeţul Bacău.
Altfel spus, Autostrada Moldovei va avea impact nu doar asupra timpului din Bucureşti către zona Moldovei, ci şi asupra businessurilor din această regiune, care până acum a fost izolată de restul ţării din punctul de vedere al existenţei unui drum de mare viteză.
Anul trecut, România a inaugurat 146 de kilometri noi de autostradă şi drum expres, cea mai mare parte fiind concentrată pe Autostrada Moldovei (A7). Altfel spus, anul trecut s-a încheiat cu deschiderea a circa 50 de kilometri pe A7 între Focşani şi Adjud, în preajma Crăciunului, iar anul 2026 promite extinderea Autostrăzii Moldovei până la Paşcani.
Ce a întrebat ZF şi ce a răspuns Consiliul Judeţean Bacău
ZF: Ce planuri aveţi pentru ca Autostrada Moldovei să genereze investiţii şi locuri de muncă în judeţul Bacău?
Autostrada Moldovei reprezintă pentru judeţul Bacău un element-cheie de repoziţionare economică. Strategia noastră urmăreşte valorificarea acestei infrastructuri prin dezvoltarea de zone economice şi logistice în proximitatea nodurilor rutiere, corelate cu planurile de urbanism şi documentele pentru dezvoltare judeţeană.
Ne propunem să atragem şi să susţinem investiţii care să genereze locuri de muncă stabile şi calificare superioară, în special în industrii de producţie, logistică, servicii şi domenii cu valoare adăugată. Judeţul Bacău beneficiază de o poziţionare strategică în regiunea Nord-Est, o populaţie activă numeroasă şi costuri competitive, iar autostrada va reduce semnificativ timpii de transport către pieţele interne şi externe.
ZF: Ce facilităţi aveţi pentru atragerea investitorilor?
Consiliul Judeţean Bacău sprijină activ atragerea investitorilor printr-un cadru administrativ predictabil şi un rol clar de facilitator instituţional.
Colaborăm cu investitorii şi cu autorităţile locale pentru:
♦simplificarea prin cadrul instituţional intern a procedurilor şi regulamentelor care stau la baza procesului de avizare şi autorizare a investiţiilor;
♦identificarea şi soluţionarea blocajelor apărute în fazele de autorizare şi derulare a implementării proiectelor investiţionale;
♦deschiderea la dialog continuu şi susţinerea iniţiativelor de realizare a unor grupuri mixte de lucru pentru sprijinirea finalizării investiţiilor publice şi private care să implice autorităţile judeţene, autoritatea locală, instituţii centrale şi teritoriale avizatoare, reprezentanţi ai investitorilor;
♦corelarea investiţiilor private cu infrastructura publică existentă sau în curs de dezvoltare.
♦acordarea de suport pentru identificarea terenurilor potrivite pentru investiţii, asigurarea accesului la utilităţi, etc.
În paralel, Consiliul Judeţean Bacău derulează investiţii publice care contează decisiv în decizia investitorilor:
♦modernizarea drumurilor judeţene de legătură cu Autostrada A7;
♦dezvoltarea Aeroportului Internaţional „George Enescu“ Bacău şi crearea unor funcţionalităţi noi care să consolideze rolul Bacăului de hub regional de transport;
♦investiţii majore în sănătate, educaţie şi formare profesională;
♦proiecte de digitalizare şi hub-uri de competenţe.
ZF: Cum impulsionaţi conectivitatea cu autostrada?
Conectivitatea cu Autostrada Moldovei este abordată integrat. De altfel, Centura Bacăului creează deja conectivitatea cu Autostrada Moldovei şi trebuie să menţionez, în acest context, eforturile deosebite din demersurile anterioare care au făcut posibilă implementarea cu succes a acestui proiect major de infrastructură.
Continuăm să investim constant în modernizarea infrastructurii rutiere judeţene, astfel încât accesul la autostradă să fie rapid şi eficient pentru comunităţi şi pentru mediul de afaceri.
Totodată, corelăm această infrastructură cu transportul public, reţeaua feroviară şi aeroportul, pentru a crea o reţea funcţională de mobilitate, care să susţină atât investiţiile, cât şi mobilitatea forţei de muncă.
ZF: Aveţi deja exemple de investitori interesaţi să vină în judeţ după începerea lucrărilor la autostradă?
Da. După demararea lucrărilor la Autostrada Moldovei, se observă un interes crescut din partea investitorilor, în special din domeniile logistic, industrial şi servicii conexe producţiei. Autostrada a schimbat fundamental percepţia asupra judeţului Bacău, care este privit acum ca o zonă conectată, cu potenţial real de dezvoltare.
Un exemplu recent este interesul concret manifestat de compania Daesung Hi-Tech din Coreea de Sud, care a decis să îşi stabilească operaţiuni în judeţul Bacău, un demers influenţat inclusiv de perspectiva conectării prin Autostrada Moldovei şi de deschiderea administraţiei locale. Chiar dacă detaliile sunt confidenţiale în această etapă, astfel de investiţii confirmă faptul că judeţul începe să fie perceput ca o destinaţie viabilă pentru capital internaţional.
De altfel, datele economice confirmă această tendinţă: judeţul Bacău are peste 600.000 de locuitori, o forţă de muncă activă semnificativă la nivel regional, tradiţie industrială şi un potenţial logistic care va fi amplificat de Autostrada A7.
Rolul administraţiei judeţene este să transforme acest interes într-un ecosistem economic durabil, cu beneficii directe pentru comunitatea băcăuană şi nu numai.