8 metode de santaj: Câstiga magistratii meciul cu Bolojan?

Analiză: PSD ia distanță față de reforma pensiilor magistraților propusă de primul ministru, USR declară că vrea o singură lege a pensiilor pentru toată lumea, iar Puterea Judecătorească a început lupta cu politicul. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) amenință guvernul că va folosi „toate instrumentele instituționale” pentru a-i proteja pe judecători și procurori de modificările sistemului lor de pensii despre care a vorbit premierul Ilie Bolojan. Un draft al acestor schimbări circulă deja, dar ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, susține că ar fi vorba doar despre „o bază de idei” și că proiectul nu a fost inițiat de ministerul său. Nu e clar cine a făcut proiectul și dacă executivul a avut vreo negociere cu CSM sau cu alți reprezentanți ai magistraților. Varianta pe care a prezentat-o ieri primul ministru prevede modificări drastice în schema de pensionare a judecătorilor și procurorilor, ale căror privilegii au crescut constant în ultimii 20 de ani: pot ieși la pensie după 25 de ani, adesea înainte să împlinească 50 de ani sau imediat după, pensiile înseamnă 80% din veniturile lor brute care includ salariul, sporuri, diurne (fiindcă foarte mulți preferă detașările). Cu toate că numărul magistraților nu e mare, în jur de 7000, față de 77.000 de polițiști sau 100.000 de militari și profesioniști ai serviciilor secrete, și ei tot cu pensii speciale, premierul a început cu judecătorii și procurorii. Poate din cauza lăcomiei lor, fiindcă magistrații autohtoni și-au aprobat singuri ani la rând măriri de pensii și salarii, o metodă care încalcă separația puterilor în stat, devreme ce executivul propune sistemul de salarizare public, iar parlamentul îl aprobă. Între 2020 și 2024, hotărârile judecătorești au constrâns statul român să plătească 1,2 miliarde de euro către personalul din Justiție, între 2013 și 2023 au depășit 1 miliard, iar în 2024 au ajuns la aproape 1,5 miliarde, potrivit Rise Project. Ads Din proiectul de modificare a pensiilor judecătorilor și procurorilor văzut de DW, rezultă că aceștia ar urma să se pensioneze, la fel ca ceilalți români, la 65 de ani, și pensia va fi calculată din venitul brut, dar nu va mai depăși 70% din acesta. Vechimea necesară pensionării crește de la 25 la 35 de ani. În proiect e prevăzută și o perioadă tranzitorie, între 1 septembrie 2025 și până la 1 ianuarie 2029, când se vor putea pensiona toți magistrații care au o vechime de minim 25 de ani realizată numai în aceste funcții și care au vârsta minimă de 47 de ani și 8 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 ani în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani. Cu toate că această perioadă e generoasă, magistrații sunt nemulțumiți și vor face tot ce se poate pentru a-l bloca pe primul ministru și a-și păstra aceiași bani: pensia medie a celor aproximativ 10.000 de magistrați pensionari este de circa 3.000 de euro, în jur de 100 dintre ei primesc lunar între 6.000 și 10.000 de euro, spre exemplu, fostul procuror șef Augustin Lazăr are o pensie de aproximativ 10.000 de euro pe lună, potrivit relatărilor din presă. Consiliul Suprem al Magistraturii a dat un comunicat extrem de dur la adresa guvernului din care se înțelege că urmează un război între Puterea Judecătorească și cea Executivă. Ads Intorsaturi, surprize neasteptate apar mereu, inclusiv in dragoste! Singur(a) si vrei sa afli ce urmeaza? Premierului îi va fi greu să păstreze reforma pensiilor judecătorilor și procurorilor fără sprijinul PSD, iar ministrul social-democrat al Justiției a făcut deja un pas în spate. În plus, Puterea Judecătorească are o mare influență asupra Puterii Executive și Legislative: (1) poate cere mandate de ascultare ordinară sau de siguranță națională; (2) poate începe urmărirea penală a celor suspecți de diferite încălcări ale legii, iar politicienii merg des pe sârmă încercând să-și satisfacă propriile interese; (3) poate anula în contencios administrativ decrete ale președintelui țării, hotărâri ale guvernului, ordine ale miniștrilor, hotărâri ale consiliilor locale sau județene, decizii ale primarilor și ale oricărei autorități centrale; (4) poate sesiza orice lege la Curtea Constituțională; Ads (5) poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare; (6) soluționează dosare mari cu sume importante în care statul poate câștiga sau pierde mulți bani, de pildă, contestațiile la amenzile date de Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Autoritatea de Supraveghere Financiară; (7) instanța poate interpreta legile; (8) Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza conflictul juridic dintre autoritățile publice. Toate aceste prerogative ale Puterii Judecătorești îi pot intimida pe politicieni și se pot transforma în instrumente de șantaj împotriva liderilor politici și chiar a instituțiilor importante. Pe dedesubt vor începe negocieri dure care să îmblânzească propunerea lui Ilie Bolojan, iar dacă legea, așa cum arată acum, va ajunge la Curtea Constituțională, unde cei mai mulți au și salariu, și pensie specială, e posibil ca magistrații să aibă câștig de cauză. Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut. Despre ce vrei sa scriem?

8 metode de santaj: Câstiga magistratii meciul cu Bolojan?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ