„Eşti de acord ca prim-minis­trul desemnat să reducă deficitul bugetar doar prin restructurarea bugetarilor şi nu prin creşteri de taxe?“, a fost întrebarea de la care a plecat dezbaterea dintre Adrian Sârbu, Hofi şi Nemo la ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC.

♦Adrian Sârbu: Nu există apetenţă pentru scăderea cheltuielilor. Toate măsurile guvernului de a reduce costurile bugetare sunt la plesneală.

„Eşti de acord ca prim-minis­trul desemnat să reducă deficitul bugetar doar prin restructurarea bugetarilor şi nu prin creşteri de taxe?“, a fost întrebarea de la care a plecat dezbaterea dintre Adrian Sârbu, Hofi şi Nemo la ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC.

Dezbaterea vine în contextul în care guvernul României trebuie să reducă deficitul bugetar, care, conform estimărilor, ajunge la 9,3% din PIB la final de 2025. România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB anul acesta. Premierul Ilie Bolojan a spus, înainte de fi desemnat, că majorările de taxe pentru reducerea deficitului bugetar nu pot fi evitate. Pe de altă parte, în campania electorală, Nicuşor Dan, a promis că nu va creşte TVA în mandatul său.

„Începi o nouă etapă în viaţa României. Adică înlocuirea Democrativei cu o altă Democrativă.

E o schimbare reală în viaţa noastră.

Şi o asemenea dispoziţie revoluţio­nară, hotărâtă, serioasă pentru o schim­bare în România, n-am mai văzut de mult.

De la ultimul Guvern Ciolacu. Sau nu ţi s-a părut la fel de hotărât domnul Ciolacu?

Domnul Bolojan e un om serios. Spune că niciun Guvern nu va putea evita creşterea veniturilor, ceea ce înseamnă creşteri de taxe şi de impozite. Dar domnul Bolojan nu a discutat cu domnul Nicuşor Dan?

Aşa ar fi trebuit.

Pentru că, înainte de a fi ales Preşedinte, Nicuşor Dan a fost foarte onest şi a spus: «Nu va creşte TVA». A şi semnat“, a subliniat Adrian Sârbu.

Guvernul Ilie Bolojan a prevăzut în programul de guvernare o serie scăderi de cheltuieli bugetare:

„Nu există niciun fel de apetenţă pentru tăiere de costuri. Sunt numai nişte anunţuri.

Dacă Ilie Bolojan se ţine serios de treabă, ştie ce are de făcut: să taie de la bugetari.

Ne spune: «fac o economie de 20 de miliarde de lei anul ăsta».

Bravo, bună şi asta. Reducere de 20% din personal din administraţia publică, centrală şi locală, până în 2028. Înseamnă că anul ăsta nu dai niciunul afară.

Eşalonarea şi reevaluarea proiectelor de investiţii. Păi nu le-au făcut partidele, care au fost şi sunt la guvernare? Oare de ce?

Ştim de ce“, a încheiat Adrian Sârbu.

ŞTIU PE CE LUME TRÂIESC a prezentat strategia de reducere a costurilor bugetare, prin restructurarea administraţiei publice, în acord cu votul TÂU la sondajele Aleph News şi Ziarul Financiar.

„Să-i reamintim că există o structură uşor de aplicat de restructurare a 16 ministere în 7.

Şi noi am i-am arătat domnului Bolojan cum se poate ajunge de la 1.306.000 de bugetari la 442.000, din care 300.000 sunt în Apărare, de la Poliţie, jandarmi, securitatea ţării.

„TU i-ai spus domnului Bolojan că, indiferent cât de mici sunt creşterile de taxe – un leu- ele, din punctul de vedere al mesajului, sunt o lipsă de respect faţă de cetăţean.

Guvernul proaspăt instalat nu avea voie să vorbească de creşteri de taxe şi el trebuia să vorbească – mai ales că sunt aleşi, nu intră în alegeri mâine – de restructurarea bugetară, aşa cum le cer 90% dintre români.

Şi dacă domnul Bolojan înţelege acest mesaj – eu cred că îl înţelege – şi dacă şi-l reprezintă cum trebuie să-l aplice, s-ar putea, încet-încet, ca România să se revalideze în lumea economiilor europene, din care noi facem parte“, a concluzionat Adrian Sârbu.

Cu toate acestea, guvernul Ilie Bolojan se pregăteşte de o serie de creşteri de taxe:

„Domnul Bolojan, pe care îl susţin, ne spune: «nu vă cresc taxele, dar vă cresc accizele cu 10%.

Cresc cotele reduse de TVA la 19%.

Care aveţi pensie de peste 4.000 de lei, să vă fie ruşine!

Vă pun ceva în pensie: nişte CASS.

Şi voi, românii din business, mai aveţi şi neruşinarea să faceţi profit!

Cum îţi permiţi să ai profit la afacerea ta, când statul este pe deficit?

Prin urmare, o să-ţi măresc taxa pe dividende.»

Simplu: să dai ţării, nu să-ţi dai ţie, egoistule!

Şi, cea mai fantasmagorică taxă, numită «prinde orbul, scoate-i ochii»:

Taxarea câştigurilor din criptomonede.

Păi, unde sunt? Domnule Ilie Bolojan, eu vă susţin, dar unde sunt criptomonedele astea? Nu le găsesc deloc, nu le văd.

Ies pe stradă dimineaţa, la prânz, seara, mă plimb. Or fi prin Ferentari?

Domnul Bolojan nu ne spune segmentat câţi bani va obţine din creşterile de taxe, dar, overall, spune că o să facă 10 miliarde de lei.

Dar domnul Bolojan ştie că deficitul anului ăsta e numai 176 miliarde lei?

Până una, alta, noi avem de făcut rost de 250-300 miliarde lei anul ăsta, pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei vechi.

Şi, mult mai grav, nu ne mai cred Ecofin, Standard and Poors, Fitch că o să ne ţinem de cuvânt cu reducerea deficitului.

Şi de la 10 mld. lei – cât crede domnul Bolojan că va aduna – la 250 mld. lei e un drum lung.

Pe care nu scrie decât două cuvinte: Restructurare bugetară.

Guvernul Bolojan nu se grăbeşte să taie costuri din buget

Şi noi spunem aşa: Domnule Bolojan, cu puţină atenţie, din execuţia bugetului din 2024 şi din 2025, după restructurarea bugetarilor, puteţi să operaţi cu un cost bugetar de 628 mld. lei, în loc de 816, cât ar ajunge la finalul lui 2025.

Aveţi o capacitate de a restrânge bugetul şi de a ajunge, într-un an de acum, până în iulie 2026, la plus 12 miliarde, adică 0,6% din PIB, excedent bugetar.

În lumea asta, noi am mai arătat, există naţiuni „ şi nu de proşti „ care îşi operează bugetele pe excedent.

Şi atunci când fac deficit, cum e cazul Germaniei acum, cu cheltuieli militare sau de infrastructură, o fac controlat şi investiţia suplimentară generează venituri în viitor, aduc un return pentru poporul, că de-aia îi votează.“

Vrei ca Guvernul Ilie Bolojan să scadă deficitul prin restructurarea veniturilor şi nu prin creşteri de taxe

89% din spectatorii Aleph News şi din cititorii ZF au spus că vor ca guvernul Ilie Bolojan să restructureze administraţia şi aparatul bugetar pentru scăderea deficitului şi să nu crească taxe.