Austeritatea lui Bolojan ne-a facut asa saraci, încât investitorii fug din tara. Exemplul Carrefour: „Companiile nu se tem doar de deficite mari”

Lanțul francez Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România și a mandatat banca BNP Paribas să caute un cumpărător, scrie presa de specialitate din Franța. Anunțul a provocat îngrijorări în România, având în vedere numărul de angajați pe care îl are lanțul francez și numărul companiilor care lucrează cu firma. Compania a raportat că, în al treilea trimestru al acestui an, vânzările comparabile au crescut doar cu 0,2%, ajungând la 773 milioane de euro. Potrivit raportului său, piața a fost afectată de măsurile de austeritate, care au redus puterea de cumpărare. Ziare.com a luat legătura cu analistul economic Claudiu Vuță, pentru a ne explica paradoxul măsurilor de austeritate luate de Ilie Bolojan , sub pretextul că fără acestea ne vom pierde investitorii, care acum pleacă pentru că populația a devenit prea săracă. „Guvernul a susținut măsurile de austeritate, argumentând că, fără ele, investițiile străine și capacitatea României de a se finanța ar putea fi afectate, România păstrându-și întradevăr ratingul de țară recomandată pentru investiții de către agențiile de rating. Însă, s-a acordat prea puțină atenție ipotezei că investitorii pot fi descurajați și de diminuarea puterii de cumpărare interne”, a declarat Vuță. Potrivit acestuia, Guvernul s-a concentrat prea mult pe tăieri, fără să ia în calcul toate consecințele prăbușirii consumului. Ads apartamente de vanzare bucuresti 2 camere „Executivul s-a concentrat mai mult pe echilibrul macroeconomic, fără a interveni suficient asupra consumului intern. Măsurile, cum ar fi înghețările și tăierile selective, au afectat cheltuielile gospodăriilor, iar consumul privat, motor a cca. 60%-65% din PIB, a resimțit această presiune. Analize ale Comisiei Europene indică faptul că austeritatea poate reduce deficitul, însă poate încetini creșterea economică dacă nu este însoțită de stimulente sociale. Astfel, investitorii nu se tem doar de deficite mari, ci și de o piață internă slabă, cu cerere redusă și performanță scăzută a companiilor locale. Ajustările guvernamentale au existat, dar prioritizarea a fost clar fiscală, mai degrabă decât orientată spre protecția consumatorului. O abordare hibridă, cu sprijin țintit pentru gospodării, ar fi redus impactul social negativ”, a transmis acesta. Ads Creșterea salariului minim ar stimula consumul Analistul economic a vorbit și despre importanța creșterii salariului minim, măsură pe care premierul Ilie Bolojan a respins-o recent. „Salariul minim actual (4.050 lei brut - 2.574 lei net) nu asigură un trai decent, în contextul unui coș minim estimat la peste 4.300 lei pentru o persoană singură. O majorare abruptă ar putea afecta IMM-urile prin creșterea costurilor și a prețurilor, creând efecte în cascadă. O creștere moderată a salariului minim ar stimula consumul intern, având efect direct asupra economiei și ar contribui la reducerea inegalităților. România se situează deja în top 10 UE privind puterea de cumpărare ajustată pentru salariul minim, depășind țări precum Grecia sau Portugalia. Totuși, majorările trebuie implementate gradual, legate de productivitate, de exemplu, 5–7% pentru anul următor, pentru a evita perturbări macroeconomice și inflaționiste”, a continuat acesta. România riscă infringement dacă Ilie Bolojan refuză creșterea salariului minim Ads Guvernul se întâlnește miercuri, 29 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru a discuta dacă salariul minim pe economie ar trebui majorat în 2026. Tema a stârnit tensiuni între sindicate și patronate și a creat disensiuni în cadrul coaliției: premierul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu , liderul interimar al PSD , au poziții opuse. Blocul Național Sindical (BNS) amintește premierului că menținerea salariului minim înghețat ar încălca obligațiile asumate de România prin Directiva Europeană privind salariile minime adecvate și ar reduce puternic puterea de cumpărare a peste 1,8 milioane de salariați. Legea din 2024, care transpune în România directiva europeană despre salariul minim, stabilește că salariul minim brut trebuie calculat astfel încât să fie în jur de 47–52% din câștigul salarial mediu brut. O hotărâre de guvern adoptată în februarie prevede metoda de actualizare: salariul minim se recalculează anual adunând rata medie anuală a inflației prognozate și rata de creștere reală prognozată a productivității muncii. Ads În prezent, peste un milion de angajați din România primesc salariul minim. Premierul Ilie Bolojan a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că „În principiu, salariul minim nu va crește!”. Cu toate acestea, PSD a respins ideea înghețării salariului minim, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, avertizând că nerespectarea actualizării ar putea duce la o procedură de infringement din partea UE. Luni, 27 octombrie, Grindeanu a spus că a discutat cu premierul Bolojan și că au convenit asupra unor modificări. El a declarat că „Doamna comisar Roxana Mînzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement, dacă nu facem această majorare”. Grindeanu a adăugat că a cerut — iar premierul a fost de acord — ca Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor să calculeze impactul unei majorări asupra bugetului, precum și consecințele financiare ale unui eventual infringement.

Austeritatea lui Bolojan ne-a facut asa saraci, încât investitorii fug din tara. Exemplul Carrefour: „Companiile nu se tem doar de deficite mari”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ