Bolojan a „fabricat intern” inflatia? Explicatiile unui profesor de economie: „Veniturile si economiile sunt atacate pe doua fronturi”

Economistul Adrian Mitroi a explicat, pentru Ziare.com, că 4% din inflația de 9,9%, pe care România o înregistrează în prezent, se poate atribui direct măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. „Impactul măsurilor de austeritate a fost, după calculele noastre, în jur de 4% din surplusul de inflație pe care îl vedem acum. Cea mai mare parte a venit din efectul în cascadă din eliminarea subvenției la energie : aproximativ 2,2% de acolo, în jur de 2% de la TVA (aproape exact cât a crescut prin majorarea medie a TVA-ului) și ceva mai puțin de la accize. Oficial, acestea însumează cam 4% adăugați la inflație și sunt foarte „sticky”. E important să înțelegeți că sunt două fenomene majore. În primul rând, este o inflație manufacturată intern — în principal generată de deficitul bugetar, nu de un „deficit de concurență”. Am citit comentarii ale unor instituții care susțin că problemele de concurență alimentează inflația, dar, din punctul meu de vedere, principalul vinovat rămâne deficitul bugetar: această inflație este în mare parte produsă intern”, a explicat profesorul. Rata anuală a inflației a ajuns să fie în august în România de 3,5 ori mai mare decât media europeană și de peste patru ori mai mare decât în zona euro , potrivit datelor publicate de Eurostat . Economistul Adrian Mitroi a pus accent și pe contrastul foarte mare între rata noastră a inflației și cifrele pe care le vedem pe plan extern. Ads garsoniere de vanzare bucuresti „Dinspre exterior, dimpotrivă, vedem un proces clar de dezinflație: mai ales prin marele salt tehnologic, în special producția și adopția inteligenței artificiale. Tehnologia tinde să aducă dezinflație, iar trendul mondial spre inteligență artificială are un efect dezinflaționist semnificativ. Costul unor materii prime, inclusiv al petrolului — în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu — e relativ moderat; atât gazul, cât și petrolul pot exercita presiuni dezinflaționiste. La acestea se adaugă presiunea manufacturieră dezinflaționistă la nivel global”, a explicat acesta. Adrian Mitroi: „Ajustarea se va face prin inflație fără creșteri corespunzătoare ale veniturilor, pensiilor și salariilor” Acesta a făcut și o paralelă cu evoluția pe care o poate avea inflația noastră, în contextul mai larg. „În aceste condiții, pe un concert internațional de dezinflație, eu cred că nu vom rămâne pe o inflație substanțial mai mare pe termen lung, așa cum părea acum câteva luni. Chiar dacă actualul val al inflației va mai avea o cocoașă — de exemplu în aprilie, când se vor face ajustări la prețul gazelor — eu cred că, deși vom vedea o presiune inflaționistă temporară (probabil undeva spre 12% în vârful ei), efectul general extern va avea un rol compensator dezinflaționist. Probabil vom rămâne tot în jurul a 10–12% pe moment, iar anul viitor am putea încheia cu o inflație sub 5% și, sper, cu o reluare a creșterii economice. Ads Problema nefericită pe care o avem acum este combinația dintre creștere economică sub potențial (subunitară) și inflație cu două cifre — asta generează costuri foarte mari de finanțare. Vom rămâne la costuri de finanțare ridicate, iar acestea contribuie, la rândul lor, la inflația „fabricată” intern, despre care vorbeam mai devreme. Când o țară consum ă pe credit și nu reușește să genereze rentabilitatea necesară pentru a acoperi costul creditului, e necesară o ajustare — adesea prin devalorizare. Nu vom recurge la devalorizare externă; ajustarea se va face, în bună măsură, prin canalul intern — adică prin inflație fără creșteri corespunzătoare ale veniturilor, pensiilor și salariilor — și asta va afecta în continuare finanțele personale. Economiile populației sunt puternic erodate de această represiune financiară: ne așteptăm la o erodare a economiilor în jurul a 7–8% până în septembrie 2026. Chiar dacă Banca Centrală va reuși să aducă inflația la 3–4% anual la un moment dat, inflația medie pe perioada actuală va rămâne dublă față de dobânda medie la depozitele bancare. Asta înseamnă o pierdere reală a puterii de cumpărare, atacându-ne veniturile și economiile pe două fronturi”, a conchis Adrian Mitroi.

Bolojan a „fabricat intern” inflatia? Explicatiile unui profesor de economie: „Veniturile si economiile sunt atacate pe doua fronturi”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ