Bolojan: Primele semne de revenire economica, din primavara. Ultima sansa pentru partide de a-si dovedi utilitatea

Premierul Ilie Bolojan spune că din primăvara anului viitor România ar putea vedea primele semne de revenire economică, cu inflație și prețuri la energie în scădere și un deficit mai mic, dacă sunt continuate măsurile de disciplină fiscală. El promite că nu vor fi introduse noi taxe, dar vor fi reduse cheltuielile risipitoare, iar pensiile și salariile publice rămân plafonate până la finalul lui 2026, pentru a evita dezechilibrele. Bolojan avertizează că dacă partidele nu își dovedesc utilitatea și nu pun țara pe drumul cel bun, valul de vot antisistem va fi și mai puternic decât la scrutinele din 2024 și 2025. Primele semne de însănătoșire Premierul Ilie Bolojan estimează că, dacă actualele măsuri economice și fiscale vor fi continuate, din primăvara anului viitor, România ar putea vedea „primele semne de normalizare și însănătoșire”. „Din punctul meu de vedere, pot să prezum că din primăvara anului viitor vor trebui să se vadă primele semne de normalizare, de însănătoşire. Ce înseamnă asta? Înseamnă că inflaţia începe să scadă, înseamnă că nu mai vorbim de tăieri, nu mai vorbim de deficite, ci vorbim de măsuri care să facă economia să stea pe baze mai stabile, vorbim de măsuri care să susţină nişte activităţi economice în domenii unde putem creşte cu rate mari, gen procesarea producţiei agricole în România, înseamnă politici care ne susţin exporturile, înseamnă semne care arată că în domeniul energiei încep să scadă preţurile. Acestea sunt nişte semne pe care le putem vedea cu condiţia ca ceea ce am făcut până acum să fie continuat în lunile următoare de măsuri care să asigure o disciplină fiscală, care să ne scadă în continuare cheltuielile de funcţionare şi de asemenea să fim responsabili, să asigurăm o stabilitate politică pentru că nu sunt nişte ingrediente care s-au inventat în România”, a declarat Ilie Bolojan vineri, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de news.ro. Corecția finanțelor: venituri mici, cheltuieli mari și investiții peste medie Premierul a explicat că măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate în ultimele luni au urmat modele aplicate cu succes în alte țări aflate în situații similare. „Noi am avut toate cele trei probleme complicate, suprapuse, pentru că avem venituri mult mai mici ca pondere din produsul intern brut decât media ţărilor europene. Ţările europene sunt undeva în jur de 40%, noi suntem puţin peste 30%. Avem cheltuieli în general mai mari decât ţările europene, deci am sărit peste cal la capitolul cheltuieli şi am contractat investiţii mult mai mari ca pondere din PIB decât ţările europene. Or, cu toţi cei trei factori, nu ai cum să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta şi de aceea, în această perioadă, am fost puşi efectiv în situaţia, pentru a menţine finanţele României într-o situaţie cât de cât stabilă şi pentru a nu intra într-o formă de incapacitate de plată, să luăm aceste măsuri”, a adăugat șeful Executivului. Fără noi taxe, dar cu reduceri de cheltuieli și mai multă disciplină Bolojan spune că nu intenționează să crească taxele, însă statul trebuie să își reducă cheltuielile și să taie risipa acolo unde banii publici nu sunt justificați. „Noi nu putem avea mai mulţi bani, de exemplu, la bugetul de stat, decât banii pe care îi luăm sub formă de taxe şi impozite de la oamenii care lucrează în România. Vrem să avem mai mulţi bani la bugetul de stat, să asigurăm asistenţa socială, să facem investiţii, să avem servicii de sănătate mai bune sau de educaţie, înseamnă că ori avem mai mulţi oameni în economie – asta e un lucru foarte important şi trebuie să facem, avem prea puţini oameni în economie – sau impozităm mai mult pe cei care lucrează. Dar soluţia nu este să luăm impozite mai mari, ci să le încasăm pe cele pe care le-am stabilit şi, prin măsurile pe care le luăm, să ducem mai mulţi oameni în economie”, a subliniat premierul. Pensiile și salariile publice rămân plafonate Întrebat despre majorarea pensiilor și salariilor, premierul a precizat că acestea vor rămâne plafonate până la sfârșitul anului 2026, iar eventualele creșteri vor fi făcute doar pe baze sustenabile: „Conform deciziilor pe care le-am luat, până la sfârşitul anului 2026, salariile în sectorul public şi pensiile au fost plafonate. În condiţiile în care, la finalul anului 2026, România se va apropia cu deficitul de o valoare care se apropie de 6%, deci scădem cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranţă, vor fi condiţii pentru ca salarizarea în sectorul public şi pensiile să fie majorate, probabil, pe baza unui calcul care ţine cont de rata inflaţiei, care ţine cont de capacitatea de a suporta aceste creşteri într-o variantă sustenabilă”, a spus premierul. Un avertisment pentru clasa politică Liderul PNL a transmis un mesaj și către partidele politice. „Dacă şi de data asta, lumea politică, care a contribuit la situaţia în care este România, nu-şi dovedeşte utilitatea, că poate fi şi altfel în serviciu public, punând ţara pe direcţia bună, atunci vom ajunge în situaţia în care, cu siguranţă, va fi un vot şi mai puternic împotrivă, pentru că şi votul din 2024 şi votul din 2025 a fost totuşi un vot antisistem politic… Mai avem un tren pe care îl putem accesa până în 2028. Dacă facem ceea ce este nevoie, s-ar putea să-i convingem pe români că mai avem o valoare de întrebuinţare politică; dacă nu, lucrurile au toate premisele să arate altfel”, a spus Ilie Bolojan.

Bolojan: Primele semne de revenire economica, din primavara. Ultima sansa pentru partide de a-si dovedi utilitatea

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ