Bolojan sau singuratatea unui taran

Emmanuel Macron face apel la UE să apere cu hotărâre interesele europene, după ameninţările lui Donald Trump de a impune taxe vamele de 30% de la 1 august asupra produselor din uniune&gt;Bolojan sau singurătatea unui țăran 13/07/2025 | ✎ Cora Muntean De când îi stiu pe liberali, din 1993, ei sunt veseli. Pe atunci erau veseli și cât de cât responsabili, poate și pentru că în capul trebii stăteau niște personalități care măcar aspirau la statutul de lorzi ai politicii.Zeci de ani s-au combinat ba cu unii, ba cu alții. Potrivit unui experiment, dacă pui o linguriță de vin de soi într-un pahar cu pipi, tot pipi rămâne, dar dacă pui o linguriță de pipi într-un pahar cu vin de soi, s-a dus naibii noblețea soiului.La ora asta, PNL este în momentul luptei pentru supraviețuire ca spirit, având în vedere tușa de progresism delirant pe care o încearcă, doar de dragul de a fi în rând cu lumea.Sâmbătă, la congres, a fost ca pe Titanic, la care încă nu a ajuns aisbergul, dar se vede în zare.Pe punte, era exuberanță: zâmbete, pupături, îmbrățișări, fotografii. Mai ales, Raluca Turcan, pe care în curând nu o va mai recunoaște nici Stolojan. Eu chiar o înțeleg că a vrut să meargă pe banii poporului în Japonia, că își bagă toți banii ei în botox și remodelare. Eu o privesc ca pe un dependent de păcănele. Nu mă mai întind cu Turcan că îmi amintesc de parangheliile din Modrogan, când curgeau băutura și mâncarea ca la romani, iar acum nu au mai avut protocol deloc. În schimb, a venit o firmă de catering cu niște prețuri de am zis că suntem la Nisa, la Negresco. Cred că de-aia a și ajuns partidul dator vândut, de la risipa din Modrogan.Probabil, data viitoare la acreditare, va trebui să ne angajăm că mergem cu sandvici de acasă și pentru ei.Așadar, pe lângă euforia construită pas cu pas, era și o stare de revoltă, imposibil de exprimat deoarece Ilie Bolojan nu le permite. El și-a câștigat statutul de singurul supărat și încruntat al patriei, nu doar al partidului.În câteva grupuri, era o stare de revoltă autoreprimată. Nu știu cât va dura domnia lui Bolojan, dar după, sigur partidul va merge la terapie de grup.Erau acolo, evident, și baronii. Dacă pe ăștia va reuși Bolojan să-i răstoarne, înseamnă că a făcut ceva, dar aș putea să pun pariu că nu.Am uitat. Totuși, campioană la pupici și îmbrățișări nu a fost Turcan, ci Daniela Nicolescu, un fel de matroană a stabilimentului. Nu e tunată, e sărită bine de prima tinerețe, chiar și de a doua, și la câte plecăciuni i se fac mereu, am impresia că ea taie și spânzură, ea face ordine în Iad.Ea va fi și cea care va ține colacul când se va cânta peneleului veșnica pomenire.În Sala Unirii de la parlament, unde a avut loc evenimentul, sunt puse limitatoare de viteză. Acum, cum au făcut și o atmosferă întunecată, predominant albastră, toată lumea se împiedica de alea. Chiar și eu am nimerit în brațele unui liberal. Pentru că s-a produs o învălmășeală și nu m-am mai uitat la picioare. Venea alaiul. Cu Bolojan și guest starul Nicușor Dan. Bine că n-am căzut pe el. Când președintele a ajuns în dreptul meu, a început să râdă și mai că ar fi venit să mă ia în brațe. Ori m-a confundat, ori era momentul lui de efuziune, când îl apucă veselia.Se vede că nu mai sunt bani la PNL. Organizare mai proastă nu am văzut. Până și sonorizarea era de cămin cultural.Trec peste discursuri și invitați, că le puteți urmări pe Youtube.După ce s-a votat, Bolojan a rămas în față, lângă scenă, unde au început să se perinde cei care voiau o poză cu el și odată cu asta să-i prezinte și omagiile.Când au terminat, m-am dus la el și l-am întrebat dacă va face conferință de presă. A zis că nu. „Păcat, eu nu vin la guvern și am două nelămuriri”. Mi-a explicat că nu-i place să fie hăituit de presă, că cine dracu a mai văzut ca jurnaliștii să te fugărească și când mergi la toaleta. Am zis bine și m-am retras, că doar tocmai ce spusese că detestă să fie hăituit.Am postat pe Facebook o poză cu gunoaiele rămase după peneliști. După care a urmat celebra scenă cu strânsul gunoaielor de însuși Bolojan.Desigur, după vot, sala era aproape goală. Unii s-au dus de tot, alții căutau un local să mănânce, că doar nici ei nu-și permiteau la firma de catering de pe hol. Eu m-am așezat pe un scaun. Bolojan a socializat cu câteva grupuri răzlețe. În drum spre alt grup, m-a observat și a venit și s-a așezat lângă mine.-Haideți să vorbim acum, ce voiați să mă întrebați?-În primul rând, despre măsurile pe care le luați. De ce îi împovărați pe români, de ce refugiații din Ucraina rămân cu privilegii și de ce nu sistați ajutoarele pentru Ucraina și Moldova?Mi-a spus că de faza cu refugiații nu știe, dar se va interesa. Cât privește ajutoarele, a pus placa obișnuită, cu angajamentele României.L-am mai întrebat despre apelul la solidaritate pe care-l face:-Dvs. cum sunteți solidar?-Știți cum? Mă duc dimineața la 7 la guvern și plec la miezul nopții. Și chiar muncesc.Despre anumite aspecte discutate nu voi aminti. Vreau doar să spun despre impactul acestei discuții asupra mea.L-am văzut pe Bolojan ca pe un țăran autentic. Ăla care-și pune coasa și sapa în spinare și merge dis de dimineață, înainte să răsară soarele, pe câmp. Că îl prinde ploaia sau îl arde arșita, el știe că are de terminat o postate. E cel care și când se pune la umbră să mănânce scrutează terenul și face socoteli cât îi ia până isprăvește.Însă e și genul ăla de țăran pe care-l prostește nepotul de la oraș. Îl pune să cumpere scump și prost doar pentru ca apoi să se fălească în sat.Și mai este acel țăran care merge la nuntă din obligație și stă toată noaptea la masă încruntat, până când, pentru a dovedi că-i de-al locului, o ia la joc pe cea mai frumoasă și bună dansatoare și rupe podeaua.M-a amuzat un gest de-al lui. În timp ce îmi povestea, din când în când, mă bătea amical cu palma pe picior.Acum, nu știu ce veți înțelege din descrierea pe care i-am făcut-o, așa cum l-am văzut eu. Nu m-a dat pe spate că a vorbit cu mine și m-a înmuiat, că la vârsta și experiența mea nu mai e cazul. Însă, am simțit că vrea să facă ceva și cred că nu pentru glorie. Ci pentru a demonstra că țăranul ăla, după ce a trudit pe ploaie și arșită, s-a întors seara acasă mulțumit că și-a făcut treaba, că a terminat postatea de lucru.

Bolojan sau singuratatea unui taran

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ