Bolojan va restrânge activitatea de monitorizare a AMEPIP la doar 200 companii de stat

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu va mai monitoriza circa 1.400 societăți de stat, ci doar 200, cele mai importante dintre companiile statului, a anunțat premierul Bolojan. De ce este important: Comisia Europeană a achitat doar 1,279 miliarde euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 milioane de euro sunt suspendate de la plată, noul Guvern având la dispoziție să ia măsurile necesare până la 28 noiembrie pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 milioane euro sunt suspenadate pentru faptul că nu au fost selectați conform normelor solicitate de CE noii șefi ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) . Chiar în ”curtea” Guvernului, demnitarii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituția care monitorizează companiile de stat, au fost forțați să demisioneze, la atenționarea CE, care i-a considerat ca fiind într-o situație de incompatibilitate, fiind foști și noi șefi ai agenției. Numită de premierul Ciolacu, președinte interimar al AMEPIP, Corina Crețu, a plecat, în luna aprilie, de la conducerea acutorității, fiind numită consul general la Salonic tot de Marcel Ciolacu, iar conducerea AMEPIP nu a fost încă selectată. Ilie Bolojan a preczizat acum că Guvernul va modifica legislația astfel încât numărul de societăți monitorizate de AMEPIP să fie redus, de la cele 1.400 pe care doar pretinde că le gestionează. ”Numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru societatea românească, care nu pot depăși 200”, a spus Bolojan. Acesta a arătat că AMEPIP ar fi trebuit să fi vină cu indicatori de performanță, astfel încât numirea ca director la o societate de stat să nu fie o recompensă. Guvernul urmează săl estrângă CA-uri/Comisii de supraveghere/Consilii consultative și să facă o analiză companii de stat cu potențial de restructurare - Energie, Transporturi, industria de apărare. USR a propus recent desființarea AMEPIP, recomandând înlocuirea acesteia cu o direcție din subordinea Guvernului. Redundanță instituțională și blocarea unei tranșe importante din PNRR Invocarea jalonului nr. 440 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) drept motiv pentru înființarea acestei agenții a fost de la bun început unul exagerat, se arată în proiect. Jalonul prevede " operaționalizarea unui grup operativ din cadrul centrului guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă ". Așadar, prin grup operativ, se poate înțelege și o structură/direcție specializată în cadrul Secretariatului General al Guvernului, mai suplă și cu oameni dedicați care să exercite competențele, atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în sarcina AMEPIP, în condițiile și cu respectarea dispozițiilor OUG nr. 109/2011. ”Deși obiectivul înființării acestei agenții a fost îndeplinirea unui jalon PNRR, în realitate rezultatul a fost blocarea unei tranșe importante de bani de peste 300 milioane de euro. În loc să eficientizeze guvernanța corporativă, agenția a devenit o verigă birocratică suplimentară, generatoare de costuri, întârzieri și blocaje administrative”, este un argument invocat. Lipsa funcționalității și eșecul repetat al procesului de operaționalizare al acesteia La mai bine de doi ani de la înființare, AMEPIP nu este pe deplin funcțională. Procedurile de selecție pentru conducerea agenției nu au fost validate de Comisia Europeană din cauza lipsei de transparență și a încălcării principiilor meritocratice. Acest lucru a dus la blocarea unuia dintre jaloanele esențiale din PNRR. ”Această situație reflectă nu doar incapacitatea de a implementa o structură instituțională funcțională, dar și vulnerabilitatea sistemului actual în fața influenței politice, exact ceea ce Agenția trebuia să prevină”, subliniază noat de fundamentare de proiectului. Cheltuieli nejustificate Chiar dacă instituția este prevăzută să se autofinanțeze, această autofinanțare se face printr-un tarif de monitorizare de până Ia 0,1% perceput din veniturile totale ale întreprinderilor publice (în bugetul instituției pentru anul 2025 din veniturile totale ale întreprinderilor în 2024), fonduri care, potrivit USR, ar putea fi alocate pentru investiții în dezvoltarea și performanța întreprinderilor, sau care să ajungă venituri la bugetul de stat spre exemplu prin distribuirea dividendelor. Numărul angajaților AMEPIP este considerat unul exagerat (maximum 88 de posturi) . În plus, aceștia beneficiază de salarii majorate cu 50% față de nivelul maxim prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului . Această majorare se aplică prin derogare de la Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În plus, angajații AMEPIP primesc și sporuri pentru condiții vătămătoare . Astfel, AMEPIP este considerată una dintre instituțiile cu cele mai mari salarii din sectorul public din România. De asemenea, conducerea AMEPIP este asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, și doi vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat. Aceștia sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma unui proces de selecție. ”Într-un context în care România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv și un aparat de stat supradimensionat, menținerea unei agenții care nu produce valoare adăugată reală și care nu a fost în măsură să îndeplinească niciun obiectiv concret este nejustificată”, subliniază proiectul. Soluțiile alternative Potrivit USR, îndeplinirea jalonului PNRR poate fi realizată prin soluții care să nu aducă nicio povară suplimentară, nici de ordin bugetar, nici din punct de vedere birocratic, precum preluarea competențelor, atribuțiilor și responsabilităților AMEPIP de către o direcție specializată în cadrul Secretariatului General al Guvernului. De asemenea, guvernanța întreprinderilor publice ar putea fi întărită prin: - aplicarea strictă a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă; - publicarea transparentă a indicatorilor de performanță și a rapoartelor de activitate ale consiliilor de administrație; - implicarea Curții de Conturi și a Parlamentului în controlul execuției bugetare și al performanței companiilor publice. Prin această inițiativă legislativă se mai arată că este reafirmat angajamentul față de un stat suplu, eficient și responsabil, în care instituțiile își justifică existența prin rezultate, nu prin intenții declarative. ”Desființarea AMEPIP este un pas necesar în direcția restructurării aparatului bugetar, eliminării sinecurilor și recâștigării încrederii contribuabililor în utilizarea corectă a banului public. Desființarea AMEPIP va reduce birocrația, povara financiară asupra întreprinderilor publice, menținând obiectivul PNRR în ceea ce privește managementul corporativ performant al întreprinderilor publice prin preluarea atribuțiilor, competențelor și responsabilităților sale de către o direcție mai suplă din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se mai subliniază în proiect.

Bolojan va restrânge activitatea de monitorizare a AMEPIP la doar 200 companii de stat

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ