Cât de reala este amenintarea recesiunii: „Bolojan încearca sa ne pregateasca de ideea unei recesiuni”

O afirmație a premierului Ilie Bolojan a atras atenția în contextul unei performanțe economice a României încă ușor neclare în privința repornirii finanțelor publice, deși un plan a fost lansat în acest sens. Declarația lui Bolojan i-a determinat pe unii specialiști să se întrebe dacă nu cumva România nu este deja într-o recesiune tehnică. „Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracție economică. Nicăieri nu a existat așa ceva. Deci, inevitabil, avem o măsură de contracție economică. Cât va fi această contracție? Dacă ea rămâne la un nivel în care este o creștere minimă sau dacă este o scădere economică, asta va rămâne de văzut. Dar, v-am spus, nu există nici o măsură de ajustare a acestor deficite fără o anumită contracție economică. Nu există asta. Important este să nu fie pe termen lung această contracție, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre și după aceea să vedem că prin ceea ce se întâmplă, prin scăderea importurilor, prin creșterea exporturilor, prin scăderea ratei inflației, ceilalți indicatori economici ne duc într-o zonă în care se fac ajustările economice și economia se așează pe niște baze mai sănătoase”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi 24. Ads Comentând această afirmație pentru Ziare.com , prof. univ. dr. Aurelian Dochia, consultant economic și financiar, pune declarația pe seama estimărilor privind încheierea anului 2025, în condițiile în care, spune acesta, s-ar putea ca ultimul trimestru să nu fi fost foarte bun. „La nivel oficial sunt cunoscute unele estimări privind încheierea anului 2025, se pare că ultimul trimestru al anului a fost cam slab, poate cu o stagnare, dacă nu chiar o scădere în activitatea economică și cred că asta este baza pe care Bolojan încearcă să ne pregătească de ideea unei recesiuni, pentru că dacă trimestrul IV din 2025 a fost negativ și poate că și trimestrul din 2026 să fie la fel, asta este definiția tehnică a recesiunii, două trimestre succesive de contracție”, explică acesta. Pe de altă parte, însă, acesta este mai optimist în ce privește anul 2026 în ansamblul său. „Eu totuși pe totalul anului 2026 rămân relativ optimist, cred că va fi un an de creștere, nu văd în momentul ăsta motive să gândim o contracție pe totalul anului. Și cred că cele mai multe estimări pentru 2026 sunt de o creștere între 1 și 2%. Nu e foarte viguroasă, dar pentru ceea ce se întâmplă pe plan internațional și la nivelul Europei în primul rând, n-ar fi o performanță așa de rea”, mai explică specialistul. Ads Diferența între o creștere economică mică și recesiunea tehnică este prea mică ca să conteze cu adevărat Pe de altă parte, consultantul de business Lucian Streche arată faptul că România a avut în 2025 probabil undeva la 0,8% creștere economică, în vreme ce anul acesta INS spune că va fi 1%, dar, adaugă acesta, vom fi cel mai probabil sub 1%, cel mai probabil la 0,5%, „sau pe acolo”. „De fapt când vorbim de -0,1% ca să intrăm într-o recesiune tehnică, diferența, sincer, nu e atât de mare. Cumva, fie că o numim recesiune tehnică sau o numim creștere sau stagnare, că suntem la +0,1% sau la -0,1%, deși se numește altfel, la +0,1% ai creștere economică, la -0,1% ai recesiune mai multe trimestre la rând, esența este că suntem tot pe acolo, adică în jur de 0”, spune acesta. Prin urmare, Lucian Streche spune că denumirea tehnică contează mai puțin, în vreme ce esența problemei este, de fapt, alta și anume că România este într-o perioadă de stagnare economică. „Problema ar fi ori dacă ajungem la niște cifre cum ar fi -3%, -4%, ori dacă am reuși să trecem de acel 1%, spre 2-3% ca performanță pozitivă. Deci nu m-aș agăța de denumiri tehnice, ci aș privi fundamentul. Iar fundamentul la momentul acesta, după toate indiciile, este că avem o stagnare și în 2026. Sunt ceva semne de îmbunătățire, o dată din așteptarea de scădere a inflației – BNR dă undeva la 4% pe sfârșitul anului după ce dispare efectul din creșterile de taxe și mai apoi avem și o ușoară creștere pe exporturi, deci sunt și niște perspective bune”, arată acesta. Ads Avantajul acordurilor comerciale europene pentru economia României și pericolul taxelor locale Pe de altă parte însă, acesta vede evoluții pozitive pentru economia României inclusiv din seria de acorduri recente pe care Europa a reușit să le încheie, printre care și Mercosur sau cel cu India. „De unde am așteptări destul de mari, dar pe termen mai lung, nu în următoarele 3-6 luni, sunt toate aceste acorduri comerciale pe care Europa a reușit să le facă. Cu India – apropiere, cu Canada, la fel, cu America de Sud, chiar și cu China reușim să ajungem la niște înțelegeri, se pare, toate cu efecte foarte bune pe lung, pentru că vor reuși să-și găsească alte piețe de desfacere pentru exporturile europene și implicit și economia românească va fi trasă din spate. Dacă producătorii auto europeni, spre exemplu, reușesc să vândă mult mai bine, atunci o mare parte din economia românească, la fel, va fi trasă în sus, pentru că și noi ne bazăm destul de mult pe componente auto”, explică Lucian Streche. Ads Prin urmare, acesta arată că mediul economic înconjurător pare a fi unul propice pe termen mai lung. „Pe termen mai scurt, probabil că vom fi în jur de zero, așa cum spuneam, ori că va fi minus foarte puțin, ori că va fi plus foarte puțin, imaginea de ansamblu e cam aceeași”, mai spune specialistul. Totodată, acesta mai arată și faptul că pachetul de relansare economică este unul „destul de disparat”, în acesta fiind tot felul de măsuri „micuțe”, luate pe diverse domenii, care dau mici beneficii, ceea ce înseamnă, adaugă Lucian Streche, că practic nu e o strategie. În plus, acesta arată și faptul că revolta numeroaselor administrații locale din țară la adresa taxelor locale poate fi o problemă. „Creșterile de taxe locale procentual sunt importante, dar până la urmă cred că tot jocurile politice pot să facă probleme. Adică dacă avem instabilitate politică și avem și instabilitate fiscală, asta poate produce probleme semnificative și chiar dacă lucrăm într-un mediu bun economic la nivel european, sigur că putem să ne facem probleme singuri și să mergem pe minus dintr-un plus foarte mic”, încheie acesta. Ads Măsuri economice și semne din activitatea companiilor care pot indica totuși un an bun Pe de altă parte, subiectul a fost comentat și de Ioana Arsenie, strateg finaciar, FCCA, Trusted Advisor, care a explicat ce semne colaterale din activitățile companiilor pot indica în acest moment o recesiune sau nu. „La nivelul IMM-urilor începutul de an a fost ușor în scădere, din cifrele pe care le vedem noi, pe anumite segmente, precum cel al restaurantelor sau al comerțului de bunuri de larg consum . Am văzut acest trend în fiecare an, după sărbători și nu sunt motive de îngrijorare mari care să se concretizeze în restructurări semnificative”, explică specialista. În plus, mai spune aceasta, pachetul de relansare economică poate să aducă lucruri bune pentru IMM-uri, pentru microîntreprinderi, cum ar fi mai multă claritate și predictibilitate. Totodată, mai afirmă Ioana Arsenie, revenirea asupra deductibilității cheltuielilor de management, intra-grup, precum și reducerea și apoi eliminarea IMCA (impozitului minim pe cifra de afaceri) reașează în normalitate mediul de lucru pentru multinaționale. „Deschiderea companiilor românești pentru diversificare, internaționalizare, parteneriate public-private, cred că sunt câteva repere-cheie pentru acest an. Acestea pot asigura stabilitate financiară și demararea unui nou ciclu economic pentru companiile care au o strategie poziționată în acest sens”, încheie aceasta.

Cât de reala este amenintarea recesiunii: „Bolojan încearca sa ne pregateasca de ideea unei recesiuni”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ