♦La doi ani după ce autorităţile au impus primele măsuri menite să limiteze scumpirile la alimente de bază, românii plătesc cu 13,5% mai mult pe mâncare♦Ce va însemna dacă va fi eliminată însă plafonarea la alimentele de bază? Încotro se vor duce preţurile?

Premierul Ilie Bolojan vrea ca înce­pând cu 1 octombrie să renunţe la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, măsură adop­tată acum circa doi ani şi care e în vigoare până la 30 septembrie.

De partea cea­laltă, PSD, partid aflat şi el în coaliţia de guver­nare, avertizează că fără această măsură inflaţia va urca la 14% în decembrie versus aproape 10% în prezent. Decizia plafonării, luată pentru a limita inflaţia galopantă – ajunsă la peste 15% în momentele ei de vârf de la final de 2022 – a fost anunţată iniţial ca fiind temporară. Însă ea a fost prelungită periodic. Ce urmează să se întâmple însă de la 1 octombrie?

„Decizia neprelungirii plafonării preţurilor la alimentele de bază a fost luată de coaliţia de guvernare. Coaliţia a decis, fără nicio opinie con­trară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a pro­vo­cat distorsiuni economice atât la nivelul produ­că­torilor cât şi al comercianţilor“, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Ene Dogioiu, potrivit HotNews. Pe de altă parte, PSD, care a fost iniţiatorul acestei ordonanţe de urgenţă, devenită apoi lege, spune prin şeful partidului Sorin Grin­deanu, ministrul agricul­turii Florin Ionuţ Barbu şi secretarul general al guvernului Radu Ştefan Oprea, că suspendarea plafonării ar fi o decizie greşită. Inflaţia, care a urcat la 9,9% în august 2025, ar putea ajunge la 14% în decembrie. Iar românii nu pot duce pe umeri noi scumpiri, susţin ei. De fapt, deja din iulie 2025, salariile au crescut cu 5,2%, pe când rata inflaţiei a fost de 7,8%. Asta înseamnă în realitate mai puţini bani în buzunar, deci o scădere a puterii de cumpărare.