8 august 2025 - Președinte CJ

Disputa privind schimbarile propuse de ASF la Pilonul II de pensii, pe care guvernul Bolojan voia sa le treaca printr-o hotarâre de guvern: Proiectul, care prevede ca nu mai poţi sa îţi retragi toţi banii din Pilonul II în momentul în care ieşi la pensie, este criticat. În joc sunt conturile a 8,3 mil. români, care au acum active de 171 mld. lei. Filmul evenimentelor.

Autor: Ziarul Financiar

Executivul a dezbătut vineri în prima lectură proiectul de lege privind plata pensiilor private, care prevede că nu mai poţi să îţi retragi toţi banii din Pilonul II în momentul în care ieşi la pensie,un proiect care a stârnit critici dure şi pe care guvernul Bolojan voia să îl adopte prin hotărâre de Guvern. În[...]

Executivul a dezbătut vineri în prima lectură proiectul de lege privind plata pensiilor private, care prevede că nu mai poţi să îţi retragi toţi banii din Pilonul II în momentul în care ieşi la pensie,un proiect care a stârnit critici dure şi pe care guvernul Bolojan voia să îl adopte prin hotărâre de Guvern.

În urma unor disputelor din spaţiul public, proiectul nu a fost adoptat vineri, iar consultările publice vor continua săptămâna viitoare.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat pe 8 august proiectul de lege de plată a pensiilor private la 17 ani de la înfiinţarea Pilonului II în România, una dintre cele mai importante schimbări fiind cea cu privire la dobândirea activului cu deschiderea dreptului de pensie.

Preşedintele ASF, Alexandru Petrescu, a susţinut că OCDE a solicitat prioritar adoptarea unui cadru legislativ pentru faza de plată a pensiunilor private. România va trebui să prezinte în septembrie, în cadrul sesiunii de evaluare, modul în care introduce această recomandare pentru sistem.

Petrescu a spus că legislaţie trebuia adoptată încă din 2011, la trei ani de la înfiinţarea fondurilor de pensii private în 2008. Au existat câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar niciuna nu s-a concretizat.

Prin propunerea actuală participanţii vor avea opţiunea de retrageri programate lunare pe o perioadă de timp de 10 ani sau pensie viageră, până la finalul vieţii.

Va dispărea retragerea activului dintr-o singură tranşă, însă se vrea introducerea unei cote de 25% sub formă avans. Nu mai poate fi retrasă integral suma.

Proiectul de lege urmează să fie dezbatut şi de Parlament după adoptarea de către Guvern. Este o legislaţie care va reglementa funcţionarea pensiilor Pilon II cât şi cel facultativ Pilon III.

Plata pensiilor se va realiza prin intermediul unor fonduri special create, numite fonduri de plată, autorizaţi de ASF. Furnizorii pot fi inclusiv administratorii de pensii.

Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri:

a) Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată – aceste fonduri vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deţinut de către membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investiţional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Astfel, pensiile de tip retragere programată prezintă garanţia rambursării cel puţin a activului cu care membrul fondului de plată a contribuit iniţial la fond, la momentul semnării contractului de plată.

b) Fonduri de plată a pensiilor viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a membrului sau a supravieţuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.

Critici dure din interiorul PNL-ului

Florin Roman, deputat PNL, scrie pe Facebook că ”PNL a fost zeci de ani, gardianul Pilonului 2 de pensii private. A celor care muncesc cinstit în această ţară, chiar şi când dl Ciolacu a vrut “naţionalizarea”. Pe înţelesul fiecăruia, dacă nu se notifica în scris administratorul, nu mai rămâneau bani în cont, pentru beneficiar, asta spunea dl Ciolacu.”

El a adăugat că ”e ca şi cum depui bani la o bancă pentru economii şi când vrei să îţi retragi banii, toţi o singură dată, banca îţi dă banii înapoi în rate. Ca aşa vrea ea. Este o măsură ilegală şi neconstituţională. Sper ca nimeni din actuala conducere a PNL să nu gireze o asemenea măsură. Efectul aplicării ei ar însemna ca PSD egal PNL, egal USR!”

Gabriela Horga, senator PNL Giurgiu şi fost vicepreşedinte al ASF pe piaţa de capital, critică modul în care se gestionează schimbările propuse la Pilonul II de pensii prin departamentul Sectorul Pensii Private: Proiectul astăzi este lacunar. Are nevoie de îmbunătăţiri substanţiale şi, mai ales, de dezbatere publică

Actuala propunere legislativă privind modalitatea de plată a pensiilor private din Pilonul II este un proiect iniţiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin Sectorul Pensii Private, coordonat de vicepreşedintele Dan Armeanu. Proiectul a fost înaintat Guvernului spre iniţiere (prin Ministerul Muncii) şi pentru aprobare, însă acesta ar fi trebuit să fie supus unei dezbateri publice ample şi explicat clar participanţilor, inclusiv în ceea ce priveşte modul în care s-a stabilit procentul de 25% pentru plata forfetară (lump sum) şi pragul valoric sub care această plată se permite integral.

Adoptarea unei legi care să stabilească în mod clar modalităţile de încasare a pensiei private – obligaţie prevăzută şi de recomandările OCDE – este esenţială. Totuşi, aceasta trebuie să rezulte în urma unei dezbateri publice serioase şi a unor explicaţii transparente privind modul de calcul al procentului pentru suma forfetară, astfel încât să fie în favoarea tuturor celor 8,3 milioane de participanţi – atât a celor care doresc să încaseze pensia acum, cât şi a celor care încă mai cotizează – fără a afecta sustenabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii private. Există multiple modele europene şi cel american, precum şi recomandări OCDE, însă soluţia corectă pentru un subiect de o asemenea importanţă se poate contura doar prin dialog public.

Pilonul II a fost introdus în România în 2008, iar de atunci se aşteaptă cadrul legislativ complet pentru plata sumelor acumulate. În prezent, pensiile din Pilonul II se plătesc doar unui număr restrâns de participanţi – cei care au ieşit la pensie şi au acumulat contribuţii din 2008 încoace – fie sub formă de tranşe lunare, fie ca sumă unică, în funcţie de valoarea activului şi opţiunea beneficiarului.

Participanţii trebuie să păstreze dreptul de a opta pentru plata în sumă forfetară, însă, în acelaşi timp, trebuie menţinute lichiditatea şi solvabilitatea fondurilor de pensii. Acest echilibru este vital pentru sustenabilitatea sistemului, în special în contextul în care, în România, sunt aproximativ 8,3 milioane de participanţi la Pilonul II.

Şi Alin Iacob, preşedintele AURSF, critică proiectul de lege privind plata pensiilor private: Se menţionează că grupul de lucru a identificat nevoile participanţilor. Nu ştiu cum le-a identificat, pentru că din grupul de lucru nu a făcut parte AURSF şi nicio altă structură care să reprezinte interesele participanţilor şi ale beneficiarilor de pensii private

Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru inter-instituţional format din reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanţelor, Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (A.S.F.)

În expunerea de motive, se menţionează că „grupul de lucru a identificat nevoile participanţilor, elemente şi date statistice relevante, astfel încât participanţii şi beneficiarii să obţină cel mai bun rezultat la pensionare”.

Nu ştiu cum le-a identificat, pentru că din grupul de lucru nu a făcut parte Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a BETTER FINANCE – European Federation of Investors and Financial Services Users şi nicio altă structură care să reprezinte interesele participanţilor şi ale beneficiarilor de pensii private.

Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit şi nu ţine cont de interesele participanţilor, ci de cele ale industriei.

Se propune ca banii acumulaţi în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retraşi la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plăţile eşalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranţe de viaţă din UE, va face ca mulţi să nu mai apuce să se bucure de banii acumulaţi.

Am încercat, în scurtul răstimp avut la dispoziţie în consultarea publică organizată, să venim cu câteva propuneri care să atenueze impactul negativ al proiectului de lege şi care să mai echilibreze lucrurile.