Companiile membre AHK România pun în centrul preocupărilor lor competitivitatea, alături de angajaţi şi de competenţele acestora. Mediul de afaceri consideră tema europeană ca fiind esenţială pentru a face faţă provocărilor de pe pieţele globale şi pentru a se dezvolta sustenabil. Este motivul pentru care AHK România, alături de companiile sale membre, a ales conceptul[...]

Companiile membre AHK România pun în centrul preocupărilor lor competitivitatea, alături de angajaţi şi de competenţele acestora. Mediul de afaceri consideră tema europeană ca fiind esenţială pentru a face faţă provocărilor de pe pieţele globale şi pentru a se dezvolta sustenabil. Este motivul pentru care AHK România, alături de companiile sale membre, a ales conceptul „People. Skills. Competitiveness” ca motto care să le ghideze activitatea pe tot parcursul anului 2025.

„Cu tema noastră anuală pentru 2025, People. Skills. Competitiveness, punem accentul pe rolul central al angajaţilor în succesul unei companii, deoarece competenţele acestora reprezintă pilonul central pentru companii puternice, competitive şi inovatoare”, a spus în deschiderea Recepţiei de Anul Nou, directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Prezent la eveniment atât în calitate de Preşedinte al Senatului, cât şi ca „un susţinător al relaţiilor economice şi culturale puternice dintre România şi Germania”, Ilie Bolojan a remarcat faptul că investiţiile germane în România sunt o componentă esenţială pentru dezvoltarea economică a ţării. „Germania este principalul nostru partener comercial şi unul dintre cei mai mari investitori străini din ţara noastră”, a spus Bolojan.

Preşedintele Senatului a menţionat necesitatea continuării colaborării şi în alte domenii, cum ar fi educaţia, cercetarea, digitalizarea, pentru o mai bună integrare a tinerilor pe piaţa muncii şi a promis sprijinul Guvernului şi al Parlamentului pentru proiecte de învăţământ dual, după modelul de succes iniţiat de Camera de Comerţ Româno-Germană. „România a dovedit în ultimii ani că poate să facă paşi rapizi spre modernizare atunci când există o viziune clară şi o administraţie eficientă. Fie că vorbim despre infrastructură, educaţie sau dezvoltare economică, succesul vine acolo unde se iau decizii bine gândite şi se implementează fără întârzieri. Acesta este modelul de lucru pe care trebuie să-l extindem la nivel naţional: să ne concentrăm pe soluţii concrete, să eliminăm blocajele birocratice şi să creăm un mediu în care investiţiile să prospere”, a conchis Ilie Bolojan.

Ideea de schimbare a fost continuată şi de ministrul Educaţiei, prof. univ. dr. Daniel David, care a subliniat necesitatea formării viitoarei forţe de muncă pe baze sănătoase. De aceea, el a invitat mediul privat să fie partenerul ministerului în reformarea sistemului educaţional, atât pentru învăţământul universitar, cât şi pentru cel preuniversitar, în special dual: „Copiii noştri trebuie să fie expuşi la cei mai buni specialişti, cu care se pot întâlni prin oportunităţile de practică pe care le oferiţi. Am deschis universităţile pentru a include criteriile şi nevoile companiilor în programele de master şi în programele postuniversitare, pentru a forma resursele umane de care aveţi nevoie. În învăţământul dual, responsabilitatea reciprocă este şi mai mare: împreună facem curricula, împreună facem evaluările şi răspundem după aceea de ceea ce am pus pe piaţă”, a explicat David.

Competitivitatea este un atu de care şi statul român are nevoie, consideră Viceprim-ministru şi Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna. „Cum în companii oamenii trebuie să fie eficienţi, şi cei care lucrează la stat trebuie să fie la fel de eficienţi”, a precizat Tánczos, adăugând că statul are obligaţia să ofere servicii de calitate şi să-şi reducă cheltuielile. Ministrul Finanţelor a menţionat în context că bugetul aprobat de Parlament cu o zi în urmă „este un buget al statului mai suplu, cu reduceri de cheltuieli pentru eficientizarea funcţionării, un buget al investiţiilor, având alocată o sumă record pentru investiţii de peste 150 de miliarde de lei, şi un bugetal programelor de susţinere pentru companii”. Ministrul Finanţelor a mai spus că pentru o economie performantă este nevoie ca populaţia activă să fie mai mult implicată în producţie, guvernul urmând să lucreze şi la acest capitol.

La eveniment au fost reprezentate de asemenea ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi cel al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. Cei doi miniştri prezenţi, Simona Bucura-Oprescu, respectiv Bogdan Ivan, au transmis mesajul ministerelor pe care le conduc comunităţii de business româno-germane.

Tema competitivităţii ca bază pentru creşterea eficienţei economice şi pentru depăşirea provocărilor curente se regăseşte în toate domeniile de activitate, de la alimentaţie la energie. Astfel, preşedintele AHK România, Andreas Lier a precizat că „dorim să utilizăm potenţialul din întregul sector energetic, în special al energiilor regenerabile, pentru creşterea eficienţei. De asemenea, ne vom concentra pe dezvoltarea lanţurilor valorice în sectorul alimentar. În acelaşi timp, provocări precum costurile ridicate ale forţei de muncă, predictibilitatea fiscală şi deficitul comercial rămân în centrul atenţiei, deoarece considerăm că o economie competitivă are nevoie de o administraţie modernă”.

La rândul său, ambasadorul Germaniei, dr. Peer Gebauer, a subliniat importanţa parteneriatului dintre România şi Germania şi buna colaborare dintre cele două ţări în special în domeniul energiei şi al extinderii infrastructurii energetice. Pentru ca aceste schimbări să aibă loc e nevoie de oameni competenţi: „2025 va fi un an al transformărilor. Îmbrăţişăm acest motto, avem nevoie de oameni, de competenţele lor, care vor fi tot mai multe şi diversificate pe viitor, avem nevoie de spirit de inovaţie şi de disponibilitate de a ne asuma riscuri”, a spus ambasadorul.

Cu cei peste 850 de participanţi, Recepţia de Anul Nou a oferit anul acesta invitaţilor un cadru perfect de a interacţiona, de a-şi face cunoscută compania şi de a găsi parteneri sau de a porni noi iniţiative de afaceri. Pe lângă discursurile în cadru festiv şi networking, evenimentul a avut şi câteva momente muzicale. Viorile şi pianul duetului Parfenov Duo au adăugat un farmec în plus întregii seri de business.

Organizată anual la Palatul Parlamentului, Recepţia de Anul Nou a AHK România este un eveniment de referinţă pentru businessul româno-german la care au participat peste 850 de invitaţi din rândul oamenilor de afaceri, administraţiei publice, asociaţiilor profesionale, societăţii civile, precum şi din mediul politic, diplomatic, universitar şi din mass-media.

Despre Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România)

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcţionează şi Centrul de competenţă pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relaţiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova şi Germania şi să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Tema anului 2025: People.Skills.Competitiveness.

Cu tema anuală – People.Skills.Competitiveness. – subliniem rolul central al angajaţilor în succesul unei companii. Angajaţii şi competenţele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii şi contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajaţii calificaţi şi valoroşi constituie baza pentru inovare, productivitate şi creştere. Investind în competenţele lor şi în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea şi angajamentul. Prin urmare, companiile membre AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor şi pe bunăstarea angajaţilor, nu numai pentru a îmbunătăţi performanţa afacerii, ci şi pentru a promova un mediu de afaceri durabil şi competitiv în România şi Germania.