Grupurile de interese din interiorul PNL. Cine sunt cei care s-ar putea opune domniei lui Ilie Bolojan

De la demisia lui Nicolae Ciucă din fruntea PNL , în urma rezultatului dezastruos obținut de partid la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024, liberalii au intrat într-o perioadă de incertitudine, în care fostul lider de la Bihor, Ilie Bolojan , a preluat formal frâiele partidului. Acesta este văzut drept o „față nouă” și, datorită realizările pe care le-a avut la Primăria Municipiului Oradea și la Consiliul Județean Bihor, și-a creat o oarecare notorietate și imagine de „om care face treabă”. În ultimele luni, Bolojan s-a remarcat drept un „reformist”, propunând o micșorare a aparatului de funcționari de la Senat , unde era președinte, și înaintând o viziune neoliberală cu privire la funcționarea statului. Cât a fost președinte interimar al României, Bolojan și-a consolidat imaginea, mandatul său scurt fiind văzut bine de societatea civilă și de către clasa politică, ajungând să fie preferat și de președintele României, Nicușor Dan, în funcția de premier al României. Dacă la nivel guvernamental pare să existe un consens între partide pentru a-l numi prim-ministru pe Ilie Bolojan, prin sistemul de rotativă guvernamentală cu PSD , la nivelul PNL există încă incertitudini cu privire la un consens în a-l numi pe acesta lider de partid. Ads Având în vedere modul în care a fost condus partidul în perioada 2021-2024, sub atenta coordonare a lui Klaus Iohannis , schimbarea de regim a lăsat falii adânci în interiorul partidului, una dintre tabere fiind reprezentată de foștii „locotenenți” ai lui Nicolae Ciucă: Dan Motreanu , Lucian Bode , Rareș Bogdan și Gheorghe Flutur . În februarie, când încă se împărțeau funcțiile guvernamentale și șefia camerelor parlamentare, se vorbea despre un puci eșuat în PNL, vizat fiind președintele Senatului, Ilie Bolojan, o mișcare coordonată de o facțiune din PNL, cu Lucian Bode în frunte, având sprijinul unor forțe externe precum POT . Prin această mișcare se urmărea înlăturarea lui Bolojan de la Senat. Ads Operațiunea eșuată venea în contextul unei posibile demisii a lui Klaus Iohannis , care s-a materializat într-un final. Cel care urma să preia funcția, în lipsa unui președinte al Senatului, ar fi urmat să fie șeful Camerei Deputaților, un PSD -ist. Politologul George Jiglău este de părere că în contextul în care Ilie Bolojan se bucură de popularitate în această perioadă, ar fi o greșeală să se încerce sabotarea sa în interiorul partidului. „În momentul ăsta, Bolojan este, poate după Nicușor Dan, omul care are cea mai mare cotă de încredere între toți oamenii politici și în sondajele de opinie. În momentul ăsta, în condițiile în care Bolojan a fost adus în fruntea partidului, sigur, ca interimar, dar după ce s-a întâmplat la primul tur de la prezidențiale din toamnă, în condițiile în care, mă rog, cât de cât a salvat scorul partidului la parlamentare pe 1 decembrie, după ce luase Ciucă cât luase, în condițiile în care a trecut printr-un mandat de președinte interimar relativ rezonabil privit, să vină acum cineva din PNL și să se opună de dragul de a se opune lui Bolojan sau, mă rog, să încerce așa o preluare a puterii de către o altă tabără, mi s-ar părea, să nu zic o mare prostie, dar o mare greșeală de calcul politic”, consideră politologul. Ads La fel ca în cazul PSD, spune George Jiglău, dacă PNL nu înțelege că trebuie să facă schimbări în interior și să medieze relația dintre taberele din interiorul formațiunii. „E un moment în care nu mai merge cum a mers până acum. Politica trebuie să facă un pic diferit și la nivel de partide trebuie mult mai multă coerență, iar PNL cred că are nevoie de coerență mult mai multă decât are nevoie PSD, pentru că PSD a fost un partid mult mai viu, cred, decât PNL, de-a lungul timpului. La PSD putem spune că a avut mai multă competiție internă, mereu au fost figuri în partid, dar cumva și-au așteptat rândul. Da, deci a fost un partid care a avut destul de multă dinamică, dar care, într-adevăr, când a fost nevoie să decidă dacă sta la guvernare, intra, iese, a acționat destul de coerent.”, mai spus politologul. PNL, consideră acesta, este un partid care și-a căutat mereu identitatea, încă din momentul în care a trecut de la liberalism la conservatorism și a aderat la PPE, făcând fuziune cu PDL . Ads Acesta amintește erorile din perioada 2016, în momentul în care PNL a schimbat candidații pentru alegerile pentru Primăria București, sau momentele în care Ludovic Orban și Florin Cîțu au fost dați jos de propriul partid. „Deci niște mișcări în interiorul partidului care nu denotă prea mult nici coerență, nici competență politică, oarecum, pentru că partidul, de fapt, n-a decolat niciodată fundamental în politica românească, niciodată n-a devenit o contrapondere reală la PSD, ba din contră, a supraviețuit prin alianțe cu PSD-ul. Deci după toate astea, după atâta timp, acum când dau pe cineva care, cum ziceam, are cea mai bună cotă din credere în sondaje, care sigur și aia e sub 50%, dar în politica românească o cotă de este 20% enorm, să vină acum cineva să se opună lui Bolojan, mi s-ar părea o mare greșeală. Jiglău punctează faptul că în PNL nu mai există alte figuri care să poată prelua funcția de lider, având în vedere cât de erodat este partidul. În același timp, Ilie Bolojan, deși om de partid, are imaginea de „tehnocrat”, în contextul realizărilor pe care le-a avut în județul său.

Grupurile de interese din interiorul PNL. Cine sunt cei care s-ar putea opune domniei lui Ilie Bolojan

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ